Gerald Durrell - Familia mea si alte animale

Romanul "Familia mea și alte animale" a fost publicat pentru prima dată în anul 1956 la editura Rupert Hart-Davis. În limba română apare în 1986 la editura Univers, ediție ce va fi urmată de editura Vremea în 2002 și Youngart în 2014.

După un atac sever de icter, autorul a început să scrie obsesiv în mintea cu doar trei idei: un peisaj al unei insule grecești, animalele de acolo și familia sa. Având o doză de autobiografie și una de ficțiune, a reușit să fie amuzantă dar și dură și să intre în inimile a milioane de cititori. De asemenea l-a impresionat și pe Peter Barber-Flemming ce a realizat seria de 10 episoade unanimă în 1987.

Totul începe din copilăria lui Gerald, mai exact când avea zece ani și era în vacanță cu familia pe insula Corfu. Cele trei capitole reprezintă șederea în fiecare dintre vilele unde și-au petrecut timpul și unde el a a început să observe ce va urma să facă în viață. Erau cinci copii, o mamă văduvă și câinele, Roger, iar bărbatul ce apărea adesea în viața lor și îi proteja era șoferul de taxi, Spiro. De-a lungul șederii va apărea în peisaj și inteligentul Dr. Theodore Stephanides ce îl va învăța pe eroul nostru tainele naturii. A devenit mentorul său de-a lung vieții și împreună au început să examineze fauna insulei. Și fiica sa a apărut în peisaj și ambele familii sperau ca cei doi tineri să se căsătorească însă nu a fost să fie. În 1939 familia sa mută în Marea Britanie însă atunci izbucnește și cel de Al Doilea Război Mondial. Cu toate că era greu să găsești ceva de munca, Durrell a lucrat ca ajutor într-un acvariu și la un magazin de animale de companie. În 1943 i s-a cerut implicarea în armată iar din motive aparent medicale a reușit să scape și să lucreze la o fermă. După ce lupta s-a sfârșit a reușit să devină îngrijitor la Gradina Zoologică Whipsnade și să înceapă în sfârșit călătoria în lumea animalelor. În 1947 a început expedițiile în Camerun, Guyana și Africa de Vest. În 1959 construiește propria sa gradină zoologică unde va ține colecția sa de animale, printre care și multe pe cale de dispariție. Pe măsură ce aceasta a evoluat și proiectele lui au luat amploare și a început să țină prelegeri la marile universități ale lumii.

El a menționat cu nu a început să scrie pentru că era pasionat, ci pentru a arăta lumii ce înseamnă să iubești cu adevărat mediul înconjurător. A colaborat cu zeci de reviste cum ar fi The New York Times, Atlantic Monthly sau Reader's Digest iar articolele sale au fost extrem de apreciate. În 1953 publică prima sa carte, Arca supraîncărcată, și va continua până în ultimul al din viața, în 1996.