Gheorghe Curinschi Vorona, unul din cei mai excepționali istorici ai arhitecturii, s-a născut la Chișinău pe 30 iunie 1925. Deși la început era un simplu necunoscut în localitatea natală, a reușit să aducă elemente din arhitectura mondială în Românhia, ducând această ramură la nivel de artă. Totodată a prezentat într-un mod sublim lumii întregi arhitectura română.
A reușit să se facă remarcat mai ales prin activitatea didactică, însă comportamentul său dificil i-a cauzat o serie de probleme în relația cu studenții.
Vorona este prezentat drept unul din cei mai importanți fondatori ai metodei comparatiste din istoria arhitecturii. De-a lungul carierei a fost de părere că marile idei internaționale ar trebui aduse pe tărâmul românesc, iar marile descoperiri românești trebuie expuse în plan universal.
A petrecut 47 de ani ca și profesor în cadrul institutului Ion Mincu din București, predând cu o pasiune și o implicare de neegalat. În urma publicării lucrării “Istoria universală a arhitecturii“ , i s-a acordat premiul Academiei Române. Dintre cele mai importante lucrări ale sale amintim: “Istoria arhitecturii în România“, “Istoria universală a arhitecturii“, “Introducere în arhitectura comparată“. Lucrările sale au reprezentat o adevărată enciclopedie de cunoștințe pentru generațiile viitoare pasionate de arhitectură. Marele arhitect s-a stins din viață la București, pe 20 decembrie 1996.
Lucrarea “Istoria universală a arhitecturii“ a fost inițial publicată la editura Tehnica, în trei volume, în anii 1976, 1982 și 1986. Opera reprezintă o amplă sinteză a istoriei arhitecturii, încă de la începuturile acesteia. Vorona a lucrat cu multă atenție și dedicație, adunând cele mai importante și semnificative date.
În toate cele trei volume, autorul a reușit să explice extrem de simplu fenomenul de arhitectură și evoluția acestuia. Era de părere că istoria arhitecturii a fost condiționată de mediul fizic și social, dar și de anumite acțiuni interne. Datele istorice au fost adunate în urma cursurilor de specialitate, a numeroaselor excursii realizate în Europa și a îndrumărilor profesorului Grigore Ionescu. Sunt tratate importante aspecte legate de arhitectura Europei din paleolitic și mezolitic, arhitectura civilizațiilor egeene și a celor din bazinul mării Mediteraneene, arhitectura Mesopotamiei și a Palestinei. Vorona continuă cercetările și include în lucrare și arhitectura regatelor vechi, dar și a celor mai recente.
Lucrarea este cu atât mai interesantă întrucât cuprinde o serie de schițe, imagini și desene tehnice, menite să-l ajute pe cititor să înțeleagă în profunzime tainele arhitecturii. Evoluția arhitecturii este urmărită pas cu pas, pornind de la primele forme de locuințe construite de omenire, până la structurile actuale. Stilurile diferă în funcție de perioadă și civilizație, însă toate au la bază același lucru: dorința omului de a crea și de a se dezvolta.
De la simplele locuințe din piatră ale strămoșilor, la templele impunătoare din antichitate și până la casele moderne de astăzi, toate aceste construcții au impus munci titanice, dar și schițe complicate realizate de marii gânditori. Ne rămân astfel din istorie măreția și tehnica de neegalat a marilor arhitecți, moșteniri ce vor dăinui pentru totdeauna.
Opera lui Vorona a fost apreciată încă de la publicare, atât de critici cât și de studenții încântați că pot studia după o lucrare atât de complexă.
În anticariatul nostru, lucrarea poate fi regăsită în toate cele trei volume în ediția editurii Tehnica (1976, 1982, 1986).