Romanul “Rusoaica”, de Gib I. Mihăescu, a apărut în anul 1933, la “Editura Națională Ciornei”, din București, însumând șase ediții, până în anul 1948. Cartea a fost foarte bine primită de critici, afirmându-se despre ea că este “(…) capodopera lui Gib I. Mihăescu, o carte europeană, o contribuţie care depășește hotarele literaturii noastre", după cum avea să afirme criticul Șerban Cioculescu.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de “Editura Națională Gh. Mecu”, 1943, în format cartonat, editura “Minerva”, 1990, în format broșat și cartonat, editura “Litera”, din colecția “Biblioteca Școlarului”, 1998, în format broșat sau editura “Jurnalul Național”, din colecția “Biblioteca pentru toți – Jurnalul Național”, în format cartonat, cu supracopertă, în anul 2009.
Gib Ion Mihăescu, pe numele real, Gheorghe Mihăescu, s-a născut la data de 23 aprilie 1894, în Drăgășani, județul Vâlcea, fiind un important romancier, prozator, nuvelist și dramaturg român, activ literar în perioada interbelică, decorat pentru fapte de vitejie în primul război mondial.
În anul 1914, se înscrie la “Facultatea de Drept” din București, însă nu merge la examene, și termină cursurile, după război, în anul 1918.
În primăvara lui 1917, finalizează cursurile Școlii de Ofițeri de Infanterie din Iași, cu gradul de elev plutonier, fiind mai apoi trimis în Primul Război Mondial, în luptele de la Mărăști-Mărășești-Oituz.
De-a lungul vieții, acesta lucrează ca avocat în Drăgășani și la Chișinău, iar pe de altă parte colaborează cu reviste importante ale epocii ca “Sburătorul”, “Viața Românească” sau “Gândirea”.
După anul 1920, devine redactor la revistele “Înfrățirea”, “Voința” sau “Gazeta Ardealului”, fiind coleg cu scriitori însemnați ca Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Sexal Pușcariu sau Adrian Maniu.
În anul 1928, publică prima operă importantă, nuvela “Grandiflora”, pentru ca mai târziu să publice periodic romane, nuvele, o piesă de teatru și să traducă opere, până în anul 1935, când, după ce publică romanul “Donna Albă”, moare, măcinat de tuberculoză, fiind înmormântat în orașul natal.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “Vedenia”, 1929, “Brațul Andromedei”, 1930, “Femeia de ciocolată”, 1933 sau “Zilele și nopțile unui student întârziat”, 1934.
Romanul “Rusoaica”, de Gib I. Mihăescu, prezintă o poveste amplă, psihologică, în care personajul principal are viziuni în ceea ce privește imaginea unei femei, care îi provoacă o trăire interioară puternică. Acțiunea are loc în stepa rusească, la granița dintre Basarabia și Rusia, descrierea locurilor, fiind elaborată detaliat de către autor, aducând pe undeva aminte de scrierile detaliate ale celebrilor scriitori ruși ca, Mihail Șolohov sau Fiodor Dostoievski.
Povestea locotenentului Ragaic escaladează în momentul în care, acesta primește un ordin să instaleze un punct de pază pe malul Nistrului pentru a supraveghea încercările de trecere frauduloasă a frontierei.
Cumva atmosfera pare una de război, scopul fiind acela de a opri fugarii care vin din Rusia, ori spionii sau contrabandiștii. Romanul prezintă încercarea, dusă până la deziluzie de căutare fără succes, a imaginii tiparului ideal a femeii (a rusoaicei), pe care Locotenentul Ragaic o are în minte, simbolistica, fiind aici foarte bine susprinsă în substratul profund al cărții, Ragaiac fiind asemănat cu un “traficant de iluzii”, un spirit scăpat din strânsoarea relațiilor ratate din viața de zi cu zi, care se vede liber în marginia pustietății rusești, în așteptarea unei himere a unui ideal schițat în clipe și viziuni demne de psihologia freudiană.
Ragaiac este asemănat de critici cu un Don Quijote care aleargă după himere (mori de vânt), ori cu un Pygmalion, care își sculptează idealul feminin în minte și care se îndrăgostește iremediabil de această iluzie deșartă.
Povestea este o adevărată capodoperă pe care autorul o prezintă în note amestecate între realitatea sătucului de lângă graniță și imaginația personajului care ține înlănțuită o lume, creată din asimilarea scenariilor din cărțile pe care le-a citit, un univers aparte, nemaîntâlnit în literatura română.