Giorgio Faletti - Eu ucid

Giorgio Faletti s-a născut pe 25 noiembrie 1950 în orașul italian Asti și a dus o viață de artist. După ce termină facultatea de drept începe să urce pe scenă în rolul de comedian și a avut un mare succes la nivel național. Din 1988 începe să cocheteze cu muzica și primul album, Coletti bianchi, îl scrie pentru serialul ce va purta același nume. Participă la Festivalul din SanRemo de două ori, scrie pentru cântăreți celebrii și devine unul dintre cei mai buni din acest domeniu. La începutul anilor '90, fiind pasionat de cursele auto, începe să scrie articole despre acestea și se gândește că ar putea face ceva mai complex. Așa apare primul roman despre care vom vorbi mai jos care i-a adus faima dar și un accident vascular cerebral. Nu s-a lăsat bătut și a continuat să scrie romane precum Cu ochii altuia sau Dincolo de un destin evident și așa a devenit președinte al Bibliotecii Astense.

Romanul "Eu ucid" a fost publicat pentru prima dată în 2002 în limba italiană. În limba română apare trei ani mai târziu la editura Rao. A fost primul roman publicat de autor și succesul a venit repede, acum având vândute peste patru milioane de exemplare. De asemenea, în 2022 a apărut și romanul grafic cu o adaptare scrisă de Andrea Cavaletto.

Se pare că pe cât de liniștit este orașul Monte Carlo, pe atât de tare va fi zguduit de un criminal misterios. Acesta nu numai că nu avea milă, dar păstra ca suvenir fețele victimelor și apoi scria cu sângele lor "Eu ucid" la locul faptei. Destul de ciudat până acum, nu? Jean-Loup Verdier era un dj foarte cunoscut la radioul național iar într-o zi primește un telefon anonim. Vocea interlocutorului era modificată și ceea ce spunea părea destul de filosofic până când i-a spus că el nu poate dormi noaptea până ce nu ucide pe cineva. La câteva ore distanță un șofer de raliuri și prietena sa sunt uciși iar cei ce vor analiza cazul vor fi polițistul Frank Ottobre și comisarul Nicolas Hulot. Ceea ce nu știau ei era faptul că suspectul le întinsese o cursă și toate indiciile le puteau afla doar dacă ascultau radioul și prindeau conversația cu Verdier. Indiciile despre următoarea victimă erau subtile dar cu puțin noroc înțelegeai ce are de spus. Numărul de victime creștea iar poliția știa doar că numele criminalului este Nimeni și are de gând să continue. Pentru Frank ce își pierduse recent soția, devenise o obsesie găsirea lui și făcea tot posibilul să pună mâna pe el și eventual să îl trateze cu aceeași monedă. Nimeni avea totul plănuit, era mereu cu un pas înainte și o să vă spun și de ce făcea asta. Într-o cameră obscură ținea captiv un cadavru căruia voia să îi dăruiască fața perfectă, chiar dacă acesta nu putea să se mai privească vreodată în oglindă. La un moment dat se pare că s-a entuziasmat prea mult în legătură cu inteligența lui și a început să facă greșeli, greșeli de care Frank a profitat la maxim și a reușit să îl găsească dar de abia de aici totul devine și mai macabru.