Gustave Flaubert publică prima ediție a cărții Doamna Bovary în anul 1856. Popularitatea cărții a crescut și datorită imensului scandal juridic și mediatic pe care aceasta l-a generat, lăsând deoparte certa valoare a ei.
Vladimir Nabokov spunea : „Stilistic, e proză care face ce-ar trebui să facă poezia. Femeia Emma Bovary n-a existat niciodată: romanul Doamna Bovary n-are moarte. Cartea are viaţă mai lungă decât femeia."
Descoperim povestea tristă a Emmei Bovary, o femeie într-o căsnicie nefericită cu un doctor mediocru și sufocată de banalitatea vieții de provincie. Viața ei este formată din prea multe iluzii romantice și amanți egoiști. Înfocată cititoare de cărți sentimentale, tânjind după pasiune, femeia își caută refugiul în fantezii, cheltuieli excesive și la final chiar în adulter. De fiecare dată dezamagită are parte de consecințe severe. De dincolo de povestea Emmei răzbate însă cea a provincialismului îngust, bigot şi burghez înfierat la tot pasul de Gustave Flaubert, care pare a fi strecurat în fiecare frază o doză din arsenicul luat de eroina sa deziluzionată. Portretul plin de erotism și de sensibilitate psihologică realizat de Flaubert Emmei Bovary, a stârnit indignare la data publicării romanului, iar autorului i-a fost intentat proces pentru obscenitate. Descrierea eroinei s-a dovedit atât de realistă, încât multe femei au afirmat că-i serviseră drept model.
Eroină romantică sau soție întreținută și nevrotică, mama neglijentă sau femeie instinctiv revoltată împotriva constrângerilor vieții mic-burgheze, Emma Bovary rămâne unul dintre cele mai enigmatice și mai tulburătoare personaje ale ficțiunii moderne.
Doamna Bovary este o carte provocatoare, caustică, de o ironie fără drept de apel, pentru care autorul a fost de altfel acuzat de ultraj adus moralei publice, ajungând în faţa tribunalului corecţional.„Gustave Flaubert mânuieşte pana ca alţii bisturiul."