Despre Gustave Flaubert
Autorul romanului Doamna Bovary s-a nascut pe 12 decembrie 1821 la Rouen, in Franta, si este privit drept primul reprezentant al realismului francez. Cartea care l-a facut cunoscut, publicata in 1857, este si cea care i-a adus probleme, portretizarea vietii burgheze trimitandu-l intr-un proces in care a fost acuzat de imoralitate - procesul, insa, a durat o singura zi, atat Gustave Flaubert cat si ziarul in care publicase romanul sub forma de foileton fiind achitati. La realizarea lucrarii s-a inspirat din Femeia de treizeci de ani a lui Honore de Balzac. Povestea se deruleaza in jurul personajului Emma, o fata de la tara care se casatoreste cu un doctor mai in varsta, Charles Bovary, manata fiind de dorinta de a scapa de viata rurala anosta. Treptat, insa, devine din ce in ce mai deziluzionata atat de sotul ei cat si de stilul lor de viata, mai ales dupa ce participa la un bal dat de unul dintre pacientii aristocrati ai sotulu. Cautand o viata pasionanta si fiind atrasa de bogatia materiala, hranindu-se constant cu romane de dragoste si de aventuri romantice, Emma ajunge sa se avante in numeroaserelatii extraconjugale, risipind astfel si banii sotului sau.
Gustave Flaubert era fiul unui chirurg celebru si al unui profesor exceptional, invinuit de ateism la un moment dat, insa achitat pentru ca i se recunostea valoarea de medic - fondase chiar si o scoala de chirurgie. Masura tatalui l-a impresionat pentru tot restul vietii si a preluat de la el multe trasaturi ca munca tenace, meticuloasa, dedicarea, perseverenta. Si-a inceput cariera literara in scoala, publicand in revista Le Colibri in 1837. In perioada cursurilor s-a imprietenit cu tanarul filosof Alfred Le Poittevin, a carui viziune pesimista i-a influentat caracterul. A ajuns sa dispretuiasca burghezia, careia ii atribuia un nivel de gandire inferioara, plina de prejudecati si de idei fixe. Se inscrie la facultatea de Drept din Paris, insa, la 22 de ani, este diagnosticat cu epilepsie - desi simptomatologia nu prezenta elementele esentiale specifice bolii - si renunta la Drept, dedicandu-se carierei scriitoricesti. Tatal sau moare in ianuarie 1846, iar mult iubita sa sora, Caroline, in martie 1867, la nasterea fetitei ei. Gustave Flaubert se retrage cu mama sa si cu nepoata - fiica surorii sale - la resedinta din Rouen, unde-si va petrece aproape tot restul vietii.
Intr-o vizita la Paris in 1846 o cunoaste pe Louise Colet. Aceasta era o frumusete a epocii si se afla in studioul sculptorului James Pradier, unde Flaubert sosise pentru a comanda o statuie a surorii sale, Caroline. Louise Colet ii devine amanta, ea insasi fiind casatorita, insa relatia este una dificila si se destrama in 1855. Dintre lucrarile sale se pot enumera: Salammbo, publicata in 1862, in care prezinta o perioada din istoria antica a Cartaginei, inventand un personaj a carui existenta o tese in structura istoriei reale; Educatia sentimentala, aparuta in 1870, care nu s-a bucurat se succes si care dezbate tema visurilor pierdute ale vietii; Ispitirea Sfantului Anton, publicata in 1874, remarcabila pentru descrierile chinurilor sufletesti, Flaubert voind sa incerce sa creeze un nou Faust in franceza; Bouvard si Pecuchet, roman neterminat si aparut postum in 1881.