Hannah Arendt - Originile totalitarismului

Hannah Arendt, născută la 14 octombrie 1906, a fost unul dintre cei mai influenți filosofi politici ai secolului al XX-lea.

S-a născut într-o familie germano-evreiască, fiind forțată să părăsească Germania în anul 1933, locuind la Paris în următorii 8 ani, și lucrând pentru o serie de organizații de refugiați evrei.

În anul 1941 a emigrat în Statele Unite, unde a devenit parte dintr-un cerc intelectual, plin de viață, din New York.

Este cunoscută pentru două lucrări care au avut un impact major în întreaga lume, și anume: "Originile totalitarismului", publicată în anul 1951, fiind un studiu al regimurilor naziste și staliniste, care a generat o dezbatere amplă asupra naturii și antecedentelor istorice ale fenomenului totalitar; și "Condiția umană", publicată în anul 1958, fiind un studiu filosofic original, care a investigat categoriile fundamentale ale vieții active.

Pe lângă aceste două lucrări, Arendt a publicat o serie de eseuri importante, pe teme precum natura revoluției, libertatea, autoritatea, tradiția și epoca modernă.

Printre lucrările lui Arendt se numără: "Între trecut și viitor" (1961), "Crizele republicii" (1972), "Eichmann în Ierusalim" (1963), "Gânduri despre politică și revoluție" (1969), "Viața spiritului" (1978) - operă postumă.

Reputația de gânditor politic important i-a fost stabilită lui Arendt de către cartea "Originile totalitarismului", care a tratat subiecte ca antisemitismul, imperialismul și rasismul din secolul al XIX-lea. Aceasta a văzut creșterea totalitarismului ca rezultat al dezintegrării statului național tradițional, susținând faptul că regimurile totalitare, prin căutarea puterii politice brute, și prin neglijarea considerațiilor materiale sau utilitare, au revoluționat structura socială, făcând politica contemporană aproape imposibil de prezis.

Cartea este scrisă în trei părți: "Antisemitismul", "Imperialismul" și "Totalitarismul". Prima parte a cărții descrie creșterea gândirii rasiale, în special în contextul statului-națiune și a modului în care evreii, ca apatrizi, erau deosebit de vulnerabili la atacurile rasiste. Acest lucru a fost simbolizat în "Afacerea Dreyfus", fost conflict social și politic major, din timpul celei de-A Treia Republici Franceze, în care un ofițer al armatei franceze, Alfred Dreyfus, de origine evreiască, a fost acuzat pe nedrept de trădare și condamnat, stârnind temeri latente cu privire la evreii din Franța.

A doua parte, ce dezbate problema imperialismului, care reprezintă politica unui stat și a conducătorilor lui, menită să sporească controlul lor asupra unor entități străine, cu scopul extinderii/menținerii unor imperii. Imperialismul a apărut în analiza lui Arendt pe măsură ce expansiunea economică s-a lovit de limitele naționale.

"Imperialismul s-a născut atunci când, în producția capitalistă, clasa conducătoare a ajuns să se izbească de limitele naționale în expansiunea sa economică. Burghezia s-a îndreptat spre politică dintr-o necesitate de ordin economic; căci, dacă nu voia să renunțe la sistemul capitalist, ea trebuia să impună o atare lege guvernelor din propria țară și să proclame expansiunea ca fiind ultimul obiectiv politic".

A treia parte descrie metodologia mișcărilor totalitare, care se întamplă în statele totalitare. Astfel de mișcări înlocuiesc clasele cu masele, ținute în supunere de către un inel interior de poliție secretă, care folosește metode de teroare pentru a ține oamenii la rând, folosind tabere și gulag-uri pentru a distruge inamicii reali și proiectați.

"Mișcările totalitare sunt posibile oriunde se găsesc mase care, dintr-un motiv sau altul, au căpătat gustul de organizare politică. Masele nu sunt menținute laolalta prin conștiința unui interes comun, și ele sunt lipsite de acea logică specifică claselor, care se exprimă prin urmărirea unor obiective precise, limitate și accesibile."

Cartea lui Arendt se încheie cu un capitol în care se dezbate modul în care singurătatea și izolarea indivizilor servesc drept precondiții pentru totalitarism.

Cartea "Originile totalitarismului" se găsește pe rafturile anticariatului nostru în două ediții, și anume: Humanitas (1994) și Humanitas (2006).