Haruki Murakami - Elefantul a disparut

Proza fantastică japoneză nu ar fi existat dacă Haruki Murakami nu începea să scrie dintr-o pură întâmplare la un meci de baseball. S-a născut în 1949, pe 14 ianuarie, la Kyoto și toată copilăria a fost educat să culeagă cultură și informație de unde poate. Ei bine, Murakami s-a axat pe literatura vestică și a studiat cu foarte mult interes autori precum Kafka și Dostoievski. Întotdeauna a vrut să fie cât mai diferit față de concetățenii săi și așa au luat naștere romane precum ”În căutarea oii fantastice”, ”Iubita mea Sputnik” și ”IQ84”. A studiat drama la Universitatea Waseda din Tokyo și s-a căsătorit încă de tânăr, la 22 de ani. A avut câteva afaceri, cea mai importantă fii un mic bar de jazz dintr-un cartier de elită din oraș. Barul s-a bucurat de clienți timp de șapte ani dar a fost închis pentru ca scriitorul să se dedice cu totul scrisului.

Elefantul a dispărut este o colecție de 17 povestiri apărute rând pe rând încă din 1980 în diverse reviste și colecții. Cartea a fost publicată în limba engleză (Fiind printre puținele cărți publicate de autor într-o altă limbă) la editura Knopf în anul 1993. Editura Polirom a publicat volumul de două ori, în anul 2005 și 2015.

Nu putem face un rezumat al tuturor povestirilor pentru că ar însemna să petrecem foarte mult timp aici însă ne vom remuza la trei dintre ele. În fiecare dintre acestea avem parte de mister și crima în stilul specific al autorului combinate cu fantastic și uneori povești de dragoste.

”Al doilea atac la patiserie” spune drama culinară a unei familii cam de 30 de ani . Povestea începe cu cei doi stând în pat alături de șase sticle de bere și biscuiți englezești. După ce au terminat sticlele de bere, femeia își amintește de o patiserie pe care a jefuit-o în trecut. Ea și aliatul său au furat toată pâinea iar pe tot parcursul jafului au fost obligați să asculte muzica administratorului, muzica lui Wagner. Am putea spune că a fost o experiență romantică având în vedere muzica pe care s-a desfășurat, însă singura parte bună a fost că femeia nu a fost prinsă niciodată. Acum, în prezent, cuplul a decis să facă același lucru dar cu un restaurant McDonalds. Fură 30 de Big Macs și se înfruptă din ei într-o parcare pentru a trece cu bine peste fapta făcută.

”Piticul dansator” ne descrie cu un iz amuzant povestea unui bărbat ce lucra la o fabrică de pitici de grădină. Acesta la un moment dat aude piticii vorbind despre cum vor organiza o serată dansantă, unde au să își găsească sufletul pereche.

Ultimul capitol care poartă nume cărții seamănă foarte mult cu ”În căutarea oii fantastice”. Un elefant dispare fără urmă iar povestitorul este ultimul care îl vede.

Majoritatea poveștilor au la bază experimente sociologice sau sunt inspirate din cultura japoneză. Murakami combină foarte multe stiluri însă în niciunul dintre capitole nu dispare fantasticul specific.

Cartea a fost readaptată în mici scenete unite într-o piesă de teatru de Simon Mc Burney la teatrul Setogaya în 2003.