Haruki Murakami - La capatul lumii si in tara aspra a minunilor

Haruki Murakami este considerat unul dintre cei mai mari scriitori japonezi. Acesta s-a născut pe 17 ianuarie 1949 în Kyoto și a cunoscut lumea literaturii încă de mic copil. A citit și a fost inspirat de literatura vestică și s-a axat cel mai mult pe stilul fantastic, însă a scris și 2 romane istorice și câteva interviuri. Însă nu din totdeauna a îmbrățișat literatura, aceasta devenindu-i dragă pe la 30 de ani. A studiat drama la Universitatea Waseda din Tokyo, s-a căsătorit la 22 de ani și împreună cu soția sa a deschis un mic bar de jazz într-un cartier destul de bogat din oraș. La un moment dat, fiind la un meci de baseball, a văzut o lovitură ce l-a făcut să nu iasă din casă timp de 10 luni. Așa a luat naștere primul său roman, ”Ascultă cum bate vântul” în 1979. Dacă ne gândim la cele mai cunoscute opere ale sale, trebuie neapărat să menționăm ”În căutarea oii fantastice”, ”IQ84” și ”Pădurea norvegiană”, cărți ce i-au adus numeroase premii și aprecieri.

La capătul lumii și în țara aspră a minunilor a fost publicată în anul 1985 la editura Kodansha iar în limba română la editura Polirom în anul 2005 și 2012 în colecția Top 10+, ediții ce le poți găsi pe site-ul nostru.

În acest roman autorul ne trimite în două lumi complet diferite. Capitolele pare sunt despre țara aspră a minunilor iar cele impare despre capătul lumii.

Țara aspră a minunilor îl are ca narator pe Calcutec, un roboțel biologic care primește informația printr-o emisferă a creierului și o transmite pe cealaltă. El trăiește într-un viitor foarte bine tehnologizat iar inamicul său Semiotics, un alt roboțel care lucrează la baza societății pentru o fabrică. Relația dintre ei se bazează pe faptul că unul inițiază procese de date iar celălalt le fură. Totul se învârte în jurul informației și a sistemelor tehnologice ce nici măcar nu trebuie atinse de Semitocs. Urmează un război al informației între cei doi dar câștigătorul trebuie să îl afli singur.

Capătul lumii se întâmplă într-un scenariu total opus. Ne aflăm într-un oraș izolat de pereți impermeabili, iar protagonistul are o singură misiune: aceea de a fi acceptat în oraș. Ceea ce este bizar este că umbra acestuia a fost interzisă și acum trăiește pe tărâmul umbrelor unde nu se știe dacă va supraviețui. El muncește și devine ”cititor de vise”, proces ce înseamnă să elimine gândurile negative din oraș pentru a nu afecta energia acestuia. Se duce seară de seară la bibliotecă pentru a învăța despre vise bizare ce conțin unicorni și broaște și începe să îl admire pe bibliotecar. Este ajutat de acesta, primește sfaturi și îi arată cum să treacă peste diferite situații ce i-ar putea bloca mintea.

Ne întâlnim cu personaje absurde care contrastează cele două povești și ne este clar că ele sunt diametral opuse. La punctul culminant ajungi de abia după ce termini de citit cartea pentru că atunci descoperi legăturile dintre cele două și undele comune pe care sunt.