Haruki Murakami - La sud de granita, la vest de soare

Haruki Murakami s-a născut pe 12 ianuarie 1949 în Tokio, într-o familie cultă și înțelegătoare. Încă de la o vârstă fragedă acesta s-a mutat în Kobe, unde a rămas până la terminarea liceului. S-a întors în Tokio pentru a urma Facultatea de Teatru și pentru a-și începe cariera în literatură. Prima sa operă, ”Ascultă cum bate vântul” a fost o pură întâmplare. Inspirația l-a lovit la un meci de baseball când a văzut o lovitură care i s-a părut atât de interesantă încât s-a întors acasă și a scris timp de 10 luni. A trimis lucrarea rezultată la un concurs și a câștigat locul întâi. Premiile nu au încetat să apară pe parcursul vieții sale, acesta având un palmares impresionant, printre care premiul Franz Kafka, 2006 și premiul Hans Christian Andersen, 2016. Pe lângă literatură, următorul hobby al lui Murakami este alergatul. Acesta la aproape 50 de ani a reușit să termine un maraton de 100 de kilometri.

Nuvela ”La sud de graniță, la vest de soare” este o nuvelă ce a fost publicată la editura Kodansha în anul 1992. După vânzarea a milioane de copii, nuvela a fost editată în limba engleză în 1999, iar în limba română pentru prima dată în 2003 la editura Polirom. La aceeași editură au apărut și edițiile din 2004 și 2014.

Personajul principal este Hajime, care are o poveste de viață foarte apropiată de cea a autorului. Acesta este unicul copil al unei familii modeste, ceea ce îl face să se simtă inferior față de ceilalți copii care au măcar un frate sau o soră. Singura persoană cu care se înțelege și care nu își bate joc de el este Shimamoto, o fetiță care este la fel de specială ca și el, însă ea mai are ceva în plus, își târăște piciorul din cauza unui sindrom. Își petrec toată copilăria împreună, la liceu urmând să își despartă destinele și să devină amândoi la fel de închiși în ei ca înainte.

Hajime ajunge un bărbat în toată firea, are o familie frumoasă, 2 copii și conduce un bar de jazz de mare succes din Ayoama. Într-o zi pe când acesta era la lucru, a văzut o femeie superbă intrând în bar. Părea atât de misterioasă dar în același timp cunoscută pentru el. Când s-a apropiat, acesta și-a dat seama că era Shimamoto care își operase piciorul. S-a îndrăgostit pe loc, însă femeia nu împărtășea același sentimente, așa că acesta rămâne doar cu gândul de ”Ce ar fi fost dacă…”. Acest cerc vicios dintre soție și fosta sa iubire îl fac să fie, după cum spune și titlul, la sud de graniță și la vest de soare, practic pierdut în propria sa lume.

Titlul nuvelei este o combinație între cântecul lui Nat King Cole ”South of border”  și numele unui sindrom cunoscut ca și ”Isteria arctica” care afectează memoria ducând la episoade de amnezie.

Criticii au fost cam sceptici la început însă după ce au văzut cât succes a avut, au consderat nuvela o Casablanca japoneză cu iz tradițional.