Hector Malot a scris începând încă din studenție un număr de peste 60 de romane, însă cartea care i-a adus efectiv celebritatea în lumea literară este Singur pe lume, carte care a și fost premiată de Academia Franceză.
Romanul Singur pe lume a fost publicat pentru prima dată în anul 1878 la editura Eugène Dentu din capitala Franței. Această primă ediție conținea ilustrații superbe cu gravuri executate de E. Bayard. Cartea a fost dedicată de Malot fiicei lui, pe nume Lucie. Autorul se întreba la începutul cărții sale: "În timp ce scriam această carte, mă gândeam tot timpul la tine, copila mea, și numele tău îmi venea în fiecare clipă pe buze. O să-i placă lui Lucie? O va interesa pe Lucie?...".
Subiectul romanului este dat de aventurile tânărului Rémi și maturizarea acestuia forțată, constrâns fiind de neajunsurile vieții.
Din cauza condițiilor precare, Jérôme Barberin vinde singura sursă de venit, vaca familiei, iar apoi contra sumei de 40 de franci, îl trimite pe Rémi să facă parte dintr-o trupă de comedianți ambulanți patronată de Vitalis.
Rémi va avea ca prieteni în următoarea perioadă de două luni, o maimuță și niște câini, cu care executa tot felul de numere în trupa lui Vitalis. Pierderea acestora însă, face ca Rémi să ajungă în casa unui grădinar din Gentily, care avea doi baieți și două fete. Din cauza unor probleme pulmonare, Rémi este imobilizat la pat, dar îngrijit de una dintre fete cu un defect de vorbire, Lise, reușește să se întremeze.
Rémi se îndrăgostește de Lise și reușind să treacă peste toate problemele pe care viața i le pune în cale, își întemeiază alături de aceasta o familie, iar fata își recapătă darul vorbirii.