Helen Fielding - Jurnalul lui Bridget Jones

Helen Fielding s-a născut la 19 februarie, 1958 la Morley, Weste Yorkshire. Este scriitoare, jurnalistă britanică și dramaturg, iar cea mai cunoscută creație a sa este personajul ficțional Bridget Jones.

Helen a studiat la Colegiul ,,Sfânta Ana”, Oxford. Ea a început să muncească la BBC în anul 1979 ca cercetător regional al ziarului ,,Nationwide”. În scurt timp a progresat, ajungând să fie manager de producție pentru diverse emisiuni pentru copii și comedii. În anul 1985, Helen a produs o emisiune în regim live dintr-o tabără de refugiați din estul Sudanului, pentru lansarea emisiunii ,,Comic Relief”. De asemenea, a scris și a produs documentare în Africa pentru primele două emisiuni cu strângere de fonduri ,,Comic Relief”. În 1989, ea a fost cercetătoare pentru o ediție a serialului Thames TV This Week „Unde foamea e o armă” despre războiul rebeliunilor din Sudanul de Sud. Aceste experiențe au format baza pentru romanul său de debut ,,Cauza celebritate”. Între anii 1990-1999 a lucrat ca jurnalist și cronicar la o serie de ziare naționale, incluzând ,,The Sunday Times”, ,,The Independent” și ,,The Telegraph”.

Succesul lucrării ,,Bridget Jones” a condus la patru romane și trei daptări de film, iar Helen a făcut parte din echipa de redactare a scenariilor pentru toate cele trei.  Jurnalul lui Bridget Jones (1996) și ,,Marginea rațiunii” (1999) au fost publicate în peste 40 de țări și s-au vândut mult peste 15 milioane de copii. Filmele care le poartă numele au avut succes internațional. Într-un sondaj realizat de ziarul ,,The Guardian”, ,,Jurnalul lui Bridget Jones” a fost numit unul dintre cele zece romane care au definit cel mai bine secolul al XX-lea. În anul 2001 romanul a fost ecranizat sub forma unei comedii romantice, purtând același nume. Cartea se regăsește în anticariatul nostru la editura ,,Polirom” (2003, 2006, 2013).

Romanul se învârte în jurul lui Bridget Jones, o femeie necăsătorită, londoneză, în vârstă de 30 de ani care lucrează în publicitate. Acțiunea este relatată la persoana I, singular, astfel că romanul devine de-a dreptul un jurnal pentru cititor. Temele abordate în carte sunt grijile: lupta cu kilogramele în plus, vicii și dependențe (alcool, țigări, oameni), grijile față de viața amoroasă sau stresul de la muncă. Confruntarea cea mare este, de fapt, cu ea însăși. Bridget Jones caută și își dorește să găsească ,,dragostea adevărată” și se confruntă cu (aparent) problemele obișnuite (din punct de vedere al vârstei mijlocii și criza existențială care vine la pachet odată cu vârsta). Viața amoroasă a lui Bridget se plimbă pe cărările avocatului pentru drepturile omului, Mark Darcy, sau pe cărările șefului ei, Daniel Cleaver. Deși aceste aventuri, dar și peronalitatea ei, sunt prezentate într-un mod umoristic, ea suferă cu adevărat. Este văzută de către ceilalți drept o femeie nemăritată ciudată, ba chiar devine ironizată și judecată pentru aceste lucruri și îndemnată să își „găsească” și ea pe cineva. Romanul nu numai că este foarte actual, dar este abordat într-o manieră inteligentă și plină de umor.

Romanul se aseamănă foarte mult cu ,,Mândrie și prejudecată”, a lui Jane Austen, constituind o repovestire a celebrei povești, regăsind o serie de asemănări între personaje. De asemenea, în carte au loc o sumedenie de atacuri și ironii frecvente dedicate societății bogate britanice.