Henry James - Desenul din covor

Cunoscut pentru romane deosebite și inovative, Henry James surprinde cu această poveste scurtă, care șochează și încânta deopotrivă. Renumit pentru scrieri precum „Piața Washington”, „Aripile porumbiței”, James abordează subiecte sensibile în epoca respectivă, iar atitudinea sa în raport cu anumite chestiuni va stârni controverse aprigi. Autorul nu se remarcă că fiind un romantic incurarabil nici pe departe, însă reușește cumva să creeze o legătură între ficțiune și realitatea vremurilor sale. Cu greu se va îndepărta James de acest gen de literatură și va aborda teme filosofice la apusul carierei sale.

Personajele îi sunt, ca de fiecare dată, ancorate în realitatea vremurilor sale și leagă între ele o conexiune deosebită. Lucrările lui James sunt de-a dreptul emoționante, dar de această dată scriitorul ne va cuceri iremediabil.

„Desenul din covor” apare pentru întâia oară în anul 1896 și prezintă o poveste despre regăsire și iertare, despre neputință și curaj, despre viață dincolo de toate. James reușește să își construiască personajele într-o manieră deosebită, iar acestea dau dovadă de empatie și se zbat puternic într-o căutare aproape obsesivă a sensului existenței. Niciodată până acum, James nu a fost atât de profund in idei și atât de sensibil în povești. Niciodată nu și-a construit scriitorul mai complex personajele și niciodată nu a acordat un sens filosofic atât de puternic istorisirii sale. Lucrarea, deși este mică ca întindere și nu are o acțiune susținută, ne va determina să reflectăm asupra vieții, să revenim la origini și să urmărim evoluția umană dintr-un alt punct de vedere. Înțelegem acum că James poate scrie orice, de la biografii, la note de jurnal, la poezii și chiar proză scurtă. Versatilitatea autorului ne va determina, o data în plus, să urmărim acțiunea până la final, să ne identificăm cu personajele și să ne adresăm o serie de întrebări.

Viața, în ochii lui James, este un joc, dar un joc tare complicat pe care suntem nevoiți să îl urmăm până la capăt. Viața seamănă cu un desen imprimat pe un covor persan, un desen greu de descifrat și cu atât mai greu de urmărit. Lucrarea este cumva abstractă, dar plină de înțelesuri ascunse și stranii momente de tăcere, pe care autorul le umple cu descrieri din ce în ce mai ample. Pentru unii, scrierea ar putea cădea drept anostă și plictisitoare, iar stilul îndreptat către filosofie ar putea fi considerat greoi, dar frumusețea și măreția evocării sunt elemente ce nu pot fi contestate nici de cel mai aspru critic. Lucrarea ajunge rapid pe piața de carte din Europa și va fi tradusă în peste 30 de limbi de circulație mondială. Astăzi cartea este o opera de referință în literatura universală, iar pe site-ul nostru poate fi găsită în mai multe ediții, după cum urmează: Humanitas (2009), Minerva (1986).