Herbert Marcuse s-a nascut pe 19 iulie 1898 in Frankfurt pe Main, Germania, intr-o familie evreiasca. A studiat la Universitatea din Frankfurt, unde a obtinut un doctorat in filozofie. In timpul studiilor, a fost influentat de lucrarile unor filozofi precum Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Karl Marx si Sigmund Freud.

In anii 1930, Marcuse s-a mutat in Statele Unite, fugind de regimul nazist. A obtinut un post la Universitatea Columbia si a lucrat, de asemenea, pentru Institutul de Cercetari Sociale din Frankfurt, fiind un membru al asa-numitei „Scoli de la Frankfurt”. A fost, de asemenea, asociat cu miscarile de stanga si a fost un critic al societatii capitaliste, promovand ideile de schimbare sociala radicala. A devenit cunoscut pentru lucrarile sale care combina teoria marxista cu psihanaliza si filozofia critica.

Marcuse a fost casatorit de doua ori si a avut copii, dar viata sa personala este mai putin documentata in comparatie cu realizarile sale academice. Incepand din anii 1960, ideile sale au avut un impact semnificativ asupra miscarilor studentesti si protestatare din intreaga lume, in special datorita lucrarii sale celebre „Omul unidimensional” (1964), in care critica cultura de masa si opresiunea sistemului capitalist. Marcuse a murit pe 29 iulie 1979 in Starnberg, Germania.

Herbert Marcuse a publicat prima sa lucrare importanta in anul 1928, „Die deutsche Ideologie und die Kritik der politischen Oekonomie”, care nu a avut un impact major la momentul respectiv, dar a fost un pas important in dezvoltarea gandirii sale filozofice. In perioada interbelica, a colaborat cu Institutul de Cercetari Sociale din Frankfurt, unde s-a alaturat unui grup de intelectuali care promovau o abordare critica a societatii moderne, influentata de Marx si Hegel, dar si de Freud.

Dupa ce a fugit din Germania in urma ascensiunii nazismului, Marcuse s-a stabilit in Statele Unite si a inceput sa publice lucrari semnificative, inclusiv „Eros and Civilization” (1955), in care combina teoria marxista cu psihanaliza freudiana. Aceasta lucrare a fost influenta in domeniul teoriei critice si al gandirii radicale din anii 1960. De asemenea, in 1964 a publicat „One-Dimensional Man” (Omul unidimensional), una dintre cele mai importante lucrari ale sale, in care critica cultura de masa si societatea capitalista.

In aceasta perioada, a colaborat cu diverse edituri si publicatii academice din Statele Unite, cum ar fi Beacon Press si Routledge, pentru a-si publica lucrarile.

Viata sa personala este mai putin documentata, dar se stie ca a fost casatorit de doua ori si a avut copii. De asemenea, ideile sale politice si culturale au influentat miscarile radicale din anii 1960, in special miscarile studentesti si protestele impotriva razboiului din Vietnam. Marcuse a fost un sustinator al schimbarii sociale radicale si a continuat sa fie un critic al capitalismului si al opresiunii sociale pe parcursul intregii sale vieti.

Dupa ce a devenit cunoscut in cercurile intelectuale, Marcuse a ramas o figura importanta in gandirea marxista si a influentat generatii intregi de activisti si teoreticieni.

Iata cateva dintre cele mai importante opere ale lui Herbert Marcuse, impreuna cu anul publicarii si cateva detalii despre ele: „Eros and Civilization” (1955) - In aceasta lucrare, Marcuse combina teoriile marxiste si psihanalitice, explorand cum societatea capitalista reprimă instinctele umane si cum ar putea o societate mai libera sa permita o viata mai implinita. Marcuse sustine ca eliberarea sexuala si eliberarea sociala sunt legate intrinsec. „One-Dimensional Man” (1964) - Este lucrarea care l-a consacrat pe Marcuse ca un critic major al societatii capitaliste. In aceasta lucrare, el argumenteaza ca tehnologia si cultura de masa din societatile industriale avansate conduc la o uniformizare a gandirii si la o pierdere a spiritului critic, creand astfel un om unidimensional.  „Reason and Revolution” (1941) - O lucrare de referinta in care Marcuse analizeaza filosofia lui Hegel si Marx, argumentand ca dialectica hegeliana poate fi folosita pentru a intelege si critica conditiile sociale si politice ale timpului sau. „The Aesthetic Dimension: Toward a Critique of Marxist Aesthetics” (1978) - In aceasta lucrare, Marcuse abordeaza estetica din perspectiva marxista, sustinand ca arta poate fi o forma de rezistenta impotriva opresiunii si poate contribui la o schimbare sociala profunda. „Capitalism and the Family” (1964) - In aceasta lucrare, Marcuse analizeaza cum structurile economice ale capitalismului influenteaza relatiile familiale, argumentand ca familia joaca un rol crucial in perpetuarea sistemului capitalist. Aceste lucrari au avut un impact semnificativ asupra teoriei critice si miscarilor sociale din anii 1960 si 1970, influentand atat gandirea politica cat si cultura de masa.

Herbert Marcuse a fost vazut de catre criticii literari si intelectuali ca o figura centrala in gandirea critica si in miscarile radicale ale secolului 20. Operele sale au fost apreciate pentru abordarile lor interdisciplinare, in care combina filozofia marxista, psihanaliza freudiana si critica sociala. Lucrarea sa „One-Dimensional Man” a fost considerata o analiza profunda si provocatoare a societatii capitaliste, fiind bine primita in cercurile de stanga si de gandire progresista, in special in contextul miscarilor studentesti si al protestelor din anii 1960. Totusi, Marcuse a fost si criticat de unii filozofi si intelectuali pentru viziunea sa radicala si pentru tendinta de a promova o schimbare sociala revolutionara. In timp ce unii i-au apreciat analiza asupra societatii tehnologizate si a manipularii culturale, altii l-au acuzat de idealism sau de ignorarea complexitatii proceselor sociale. Pe masura ce a devenit o figura influenta in cercurile academice si politice, Marcuse a fost considerat un lider al „Scolii de la Frankfurt” si un sustinator al teoriei critice, dar si un aparator al idealurilor revolutionare. Cu toate acestea, opiniile despre el au fost impartite: in timp ce multi tineri activisti si ganditori radicali au gasit inspiratie in lucrarile sale, alti intelectuali au vazut in el o figura mai controversata, chiar utopica, in contextul provocarilor politice si sociale ale epocii.

Opere: „Eros si civilizatia” (1955), „Omul unidimensional” (1964), „Ratiune si revolutie” (1941), „Dimensiunea estetica: catre o critică a esteticii marxiste” (1978), „Capitalismul si familia” (1964), „Contra-revolutia” (1972), „Un eseu despre eliberare” (1969), „Tehnologia, razboiul si fascismul” (1970), „Marxismul celei de-a doua internationale” (1967).