Herbert Marcuse - Eros si civilizatie

Eros și civilizație este una dintre cele mai influente lucrări ale filosofului și sociologului Herbert Marcuse. Lucrarea pornește de la teoriile lui Sigmund Freud, și oferă o critică a societății capitaliste moderne, punând în discuție relația dintre represiune, civilizație și probabilitatea unei vieți libere și fericite. Cartea a apărut pentru întâia oară în anul 1955, iar publicul nu i-a arătat atenția cuvenită. Cumva, scrierea nu a fost considerată atât de importantă. Câțiva ani mai apoi, ea avea să devină manual de studiu în marile universități și să fie tradusă în numeroase limbi străine.

Freud argumentează în lucrarea sa Civilizația și nemulțumirile ei că dezvoltarea civilizației implică un soi de reprimare a instinctelor umane (în special sexualitatea) pentru a canaliza energia mentală spre sfera muncii și a progresului. Marcuse extinde această idee și introduce conceptul de "represiune suplimentară", afirmând că, în societățile care se bazează pe doctrina  capitalistă, represiunea nu este doar o cerință minimă pentru civilizație, ci este amplificată pentru a menține controlul și dominarea socială.

Marcuse este de părere că societatea modernă creează nevoi artificiale care au ca scop perpetuarea unui sistem economic bazat pe consum și muncă excesivă. Aceasta duce la o formă de alienare: indivizii sunt deconectați de dorințele lor reale și deposedați de potențialul de a trăi o viață mai bună.

Autorul propune o reevaluare a conceptului de Eros, văzând în el o forță care poate contracara represiunea și promova o existență liberă și mai creativă. Inspirat de Freud, dar mai ales de Marx, Marcuse susține că eliberarea instinctelor erotice ar putea conduce la o societate non-represivă, în care munca nu este privită ca fiind o povară, ci o activitate creativă, iar nevoile sunt satisfăcute în mod rațional, uman, nu artificial. El numește această viziune a sa "principiul plăcerii" care apare ca alternativă la "principiul realității". Tot el consideră că tehnologia, în loc să aducă o eliberare, este utilizată pentru a intensifica exploatarea. Cu toate acestea, el crede că tehnologia are și capacitatea de a reduce munca necesară și de a crea condiții prielnice pentru o societate eliberată, care poate trăi în tihnă, fără nici un fel de restricții.

E drept, scrierea are caracter utopic pe alocuri, iar capacitatea de evocare a autorului ne va șoca. El poate susține realitatea dor pe baza unor idei subiective, care provin din dorința de a exploata latura umană a societății sale. El susține că omul este privit, conform teoriei implementate de Freud, ca un robot, care trebuie să se dezică de la dorințele sale primare și să se dedice întru totul muncii. Autorul crede că acest fundament este total eronat și, prin urmare, își construiește o lume ideală, în care lucrurile stau diferit, dar periculos.

Dacă toată lumea ar fi mulțumită cu condițiile impuse de societate, randamentul ar fi același? Aceasta este întrebare cu care ne lasă autorul nostru, iar scrierea sa nu oferă un răspuns clar. Totuși, teoria sa va fi foarte apreciată și controversată în același timp.

Pe site-ul nostru, la numai un click depărtare, lucrarea poate fi găsită în mai multe ediții: Univers (1997), Univers (2001), Meridiane (2003).