Narcis si Gura-de-Aur

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

Hermann Hesse - Lupul de stepa Vezi detalii Hermann Hesse - Lupul de stepa IN STOC Pret: 20,00 Lei
Hermann Hesse - Nuvele (2 volume) Vezi detalii Hermann Hesse - Nuvele (2 volume) IN STOC Pret: 18,00 Lei
Hermann Hesse - Lupul de stepa Vezi detalii Hermann Hesse - Lupul de stepa IN STOC Pret: 20,00 Lei
Hermann Hesse - Peter Camenzind Vezi detalii Hermann Hesse - Peter Camenzind IN STOC Pret: 8,00 Lei
Hermann Hesse - Jocul cu margele de sticla Vezi detalii Hermann Hesse - Jocul cu margele de sticla IN STOC Pret: 28,00 Lei
Hermann Hesse - Narziss si Goldmund Vezi detalii Hermann Hesse - Narziss si Goldmund IN STOC Pret: 5,00 Lei
Hermann Hesse - Jocul cu margele de sticla Vezi detalii Hermann Hesse - Jocul cu margele de sticla IN STOC Pret: 20,00 Lei
Hermann Hesse - Lupul de stepa Vezi detalii Hermann Hesse - Lupul de stepa IN STOC Pret: 20,00 Lei
Hermann Hesse - Lupul de stepa (Adevarul) Vezi detalii Hermann Hesse - Lupul de stepa (Adevarul) IN STOC Pret: 25,00 Lei
Hermann Hesse - Narcisse et Goldmund Vezi detalii Hermann Hesse - Narcisse et Goldmund IN STOC Pret: 8,00 Lei
Hermann Hesse - Opuscula Vezi detalii Hermann Hesse - Opuscula IN STOC Pret: 6,00 Lei

Hermann Hesse - Narcis si Gura-de-Aur
Romanul “Narcis și Gură-de-Aur”, “Narziß und Goldmund”, de Hermann Hess, a apărut în anul 1930, la editura SFicher, din Berlin, Germania, fiind a paisprezecea operă din palmaresul autorului german, operă în care Hess pornește o analiză în ceea ce privește mai mulți factori cu care omul se confruntă în viață, și anume regăsirea sinelui și a sensului, vorbind aici de mai multe aspecte cum ar fi copilăria care reprezintă o oglindire a viitoarei personalități a adultului, ori detalii legate de himerele vieții care nu ni se destăinuie, oferindu-ne un răspuns doar atunci când totul este pierdut.
În România, romanul apare în anul 1998, la editura Rao, fiind singura editură care a publicat romanul, alte ediții apărând în anii 2000, 2001, 2003 sau 2012 atât în format cartonat, cu supracopertă, cât și broșat.
Hermann Hesse s-a născut la data de 2 iulie 1877, în orășelul Calw, din Imperiul German, fiind un însemnat poet, scriitor și eseist german, adept al psihanalizei în operele sale. Crește într-o familie de protestanți, având un comportament deviant încă din copilărie, din acest punct de vedere adolescența sa fiind marcată de tendințe suicidale. Urmează cursurile “Școlii latine din Göppingen”, iar mai târziu, în anul 1891, intră la “Seminarul Teologic Evanghelic” din Abația Maulbronn, fugind mai târziu de aici și având un comportament antisocial.
Începe să scrie în anul 1896, primele texte fiind poezii, în anul 1897, acesta publicând un mic volum cu numele “Cântece romantice”. Publică primul roman semnificativ, cu ajutorul editorului Samuel Fischer, care este atras de opera sa, publicând-o în anul 1904.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Unterm Rad”, “Sub roată”, 1906, “Siddhartha”, 1922 sau “Der Steppenwolf”, “Lupul de stepă”, 1927.
Romanul “Narcis și Gură-de-Aur” de Hermann Hesse reprezintă o operă în care autorul trasează câteva linii întru definirea unor personalități, vorbind aici de o experiență trăită de două personaje diferite, un personaj care își cunoaște de dinainte drumul, fiind înțelept din acest punct de vedere și oferind viziuni exemplificatoare către oamenii din jur, exemplul lui Narcis, care ajunge să ofere cele mai bune cuvinte celor care nu se regăsesc într-o oarecare măsură în anumite etape de formare.
Astfel, Narcis este un tânăr dascăl, care trece foarte repede prin școala monahală, fiind foarte atras de această latură, astfel că ajunge să traverseze puntea dintre elev și dascăl, foarte rapid, datorită dedicării de care acesta dă dovadă, ajungând în scurt timp să fie văzut ca unul dintre cei mai de perspectivă dascăli din mănăstire.
Autorul încearcă să facă o paralelă între două personaje, pe care le prezintă ca două felii desprinse din două aluaturi diferite, astfel că îl prezintă pe tânărul Gură-de-Aur, ca fiind un tânăr blond, plin de personalitate și expresivitate, adus la școala monahală de tatăl acestuia care dorea să facă din acesta un dascăl și un slujitor al domnului în lume, însă, întâlnirea acestuia cu Narcis și lipsa de certitudine în ceea ce face, îl aduc într-un impas, fiind din ce în ce mai meditativ în ceea ce privește misiunea acestuia.
Narcis știe foarte bine care este misiunea lui în viață, fiind foarte atras de această viață monahală și de învățămintele pe care le poate da celor din jur, fiind din acest punct de vedere un adevărat orator, același lucru oferind și lui Gură-de-Aur, căruia i se face o caracterizare completă, fiind cel care afirmă : “La tine, Gură-de-Aur, spiritul și natura, conștiința și lumea viselor sunt foarte depărtate unele de altele. Tu ți-ai uitat copilăria, ea caută să te recâștige în adâncurile sufletului tău.(…) Precum ți-am spus, sunt mult mai treaz ca tine, în privința aceasta îți sunt superior și de aceea îți pot fi de folos.”
După ce Gură-de-Aur află toate aceste cuvinte și începe să creadă că nu este acest drum cel pe care dorește să îl urmeze, începe să se trezească din acest somn care a acaparat rațiunea, mergând în lume spre a găsi adevărata lui menire în viață și a se regăsi, trecând prin mai multe etape de suferință și chiar de furie, fiind mânat din acest punct de vedere de un impuls criminal.
Ajunge, la un moment dat să lucreze ca sculptor pentru un meșter pe nume Niklaus, însă nu găsește nici aici un sens, ajungând să plece iar în lume și să se confrunte cu problema antisemitismului sau cu începuturile epidemiei de ciumă. Soarta îl aduce, însă înapoi, acum fiind primit la poarta abatelui Ioan, noul nume al lui Narcis, aceștia legând o nouă prietenie.
Romanul reprezintă o adevărată revelație, căci omul este întotdeauna în căutarea menirii pe pământ, din acest punct de vedere, autorul încercând să ofere o perspectivă în ceea ce privește regăsirea de sine, în oglindirea unei personalități izvorâte din copilărie, o copilărie ca un ghidaj în viața de mai târziu a unui adult.


sus