La 484 i.Hr., in Halicarnas, Asia Mica, se nastea fiul lui Lyxes si al lui Dryo, cel ce avea sa fie numit parintele istoriei, primul autor al unei istorii narative marete al lumii antice. Istorii, lucrarea lui Herodot, este conventional impartita in 9 carti, iar relatarea despre razboaiele dintre polisurile grecesti si persi incepe in cartea a sasea. Descrierea Imperiului Persan releva cat de impresionat a fost istoricul nu numai de dimensiunile teritoriale ale imperiului, ci si de diversitatea originii luptatorilor din armata persana, care, desi proveneau din atatea popoare, erau uniti sub o singura conducere, in contrast clar cu fortele grecesti, care se aflau divizate politic si ai caror comandanti erau in conflict unii cu altii, desi grecii aveau o limba, o religie, o cultura si un scop al bataliei comune intregii armate a lor. Intreaga lucrare, scrisa in dialectul ionic, este o encicopedie de date despre traditiile antice, geografie, politica, cultura din lumea cunoscuta atunci, respectiv din vestul Asiei pana in nordul Africii. Relatarile istorice sunt insotite de o abordare morala a sensului evenimentelor. Herodot carti. De pilda, invazia lui Xerxes asupra grecilor este analizata ca fiind cauzata de aroganta si de nebunia pe care o aduce ingamfarea. Un razboi ce parea a fi usor de castigat este, totusi, pierdut, ceea ce demonstreaza adevarul inteleptelor vorbe cum ca inaintea caderii a fost mandria. Herodot este convins de pedeapsa divina ce vine ca rezultat al lipsei de respect, al arogantei, al cruzimii, el punand accent pe importanta faptelor omului si pe valoarea caracterului.

Informatiile le-a colectat, se pare, calatorind intens: a fost in Egipt, Libia, Siria, Babilonia, a trecut stramtoarea Dardanele spre Tracia si Macedonia, a trecut Dunarea, ajungand in nordul Marii Negre, poate si dincolo de Don. Relateaza lucruri pe care le-a vazut el insusi, dar citeaza si scrieri mai vechi, reda lucruri pe care le-a aflat din diverse discutii cu persoane care au participat la evenimente. Lucrarea sa este presarata si cu diverse anecdote sau legende, povestiri despre miracole sau semne. Textele lui Herodot se citeau si in locuri publice, o lectura durand si trei-patru ore. Inaintea sa, cronicile istoricilor prezentau evenimente locale dintr-un oras sau altul, ce acopereau o durata mare de timp sau relatau in detaliu calatoriile cuiva intr-o anumita zona a lumii cunoscute; desi contine greseli, inexactitati sau interpretari nonrealiste, este prima lucrare ce trateaza un subiect intr-un mod global, unitar si este o sursa fundamentala pentru cunoasterea istoriei nu numai a partii grecesti a lumii de atunci, dintre anii 550 si 479 i. Hr., ci si a celei mai mari parti a restului lumii cunoscute atunci.

In jurul anului 425, Herodot moare, iar o scriere mult mai tarzie, din perioada evului mediu, spune ca ar fi fost inmormantat in piata Thurii, ceea ce era un semn de inalta pretuire, cinste ce se facea doar intemeietorilor de orase sau personalitatilor care au adus un aport insemnat comunitatii.