Odiseea lui Homer reprezintă o continuare a Iliadei și o expunere a evenimentelor la finele războiului Troiei. Este, precum Iliada, redactată în greaca veche și datează, spun istoricii, din secolul al VIII-lea î. Hr. Fiind structurată în 24 de cânturi, însumând 12.000 de versuri este una dintre cele mai vechi scrieri literare.
Prima ediție apare în 1955 la Editura de Stat pentru Literatură și Artă.
Termenul "odisee" reprezintă o călătorie cu îndelungată și plină de peripeții.
Epopeea ne poartă prin aventurile lui Ulise în drumul de întoarcere spre tarâmurile sale natale din Itaca. Întreaga călătorie durează 12 ani timp în care acesta este pe cale să își piardă viața.
Zeii sunt și ei prezenți în drumeția lui Ulise și doar ajutat de zeița Atena reușește să ajungă din nou la cetatea sa.
Furtuna dezlănțuită de Zeus, insula vrajitoarei Circe sau lupta cu ciclopul uriaș sunt doar câteva dintre primejdiile care l-au pândit pe regele Ulise.
Sfarsitul operei homerice ne evocă reușita lui Ulise de a ajunge la patria sa, regăsirea cu fiul său, Telemac și credincioasa sa soție, Penelopa.
Precum Iliada, Odiseea a reprezentat obiectul de studiu pentru numeroși cercetători din întreaga lume. S-a discutat chiar despre modificări semnificative aduse scrierilor lui Homer, fapt ce a îndepărtat opera de forma sa originală. Acestea au fost traduse pentru prima data în limba română de Gheorghe Murnu.