Considerat un clasic al literaturii franceze și un gigant al literaturii universale, Balzac avea să revoluționeze piața de carte cu seria „Comedia umană”. Autor vizionar, eseist și jurnalist a avut urmăritori de seamă în întreaga lume. George Călinescu se inspiră din operele sale pentru a da naștere romanului de succes, „Enigma Otiliei”. Opera lui Balzac este complexă, de o însemnătate extraordinară și plină de contraste, fapt pentru care a fost dificil de încadrat într-un anumit curent literar.
Monumentul intitulat „Comedia umană” a revoluționat literatura universală, iar cele 95 de opere terminate, alături de alte 48 neterminate, au intrat în istorie. Balzac însuși este o legendă, iar geniul său va dăinui pretutindeni.
Scrierile balzaciene sunt riguroase, uneori plictisitoare, ample ca întindere și populate de un număr mare de personaje. La Balzac acțiunea se desfășoară lent, intriga urmărește adesea un singur fir narativ, iar povestea se învârte în jurul unui singur personaj.
Romanele lui Balzac vor depăși întotdeauna o mie de pagini, căci scriitorul evocă în tihnă și cele mai nesemnificative detalii. Am putea afirma, fără teama de a greși, că Balzac este un scriitor în mare parte descriptiv, aproape obsedat de detalii, de lucruri mărunte, de imagini nevăzute ori de personaje care, la o primă analiză, nu par prea importante. El își construiește personajele într-o antiteză inteligenta, dar pune accent deosebit pe trăsăturile de caracter ale acestora. La Balzac, eroii sunt ori frumoși, ori urâți, buni sau răi, extrem de bogați sau săraci lipiți. Căci, în operele francezului nu există cale de mijloc.
„Moș Goriot” face parte din seria „Comedia umană” și apare pentru întâia oară în Franța, la 1835. Romanul, scris magistral de Balzac, spune povestea bătrânului și bogatului Goriot. Personajul principal este tatăl a două fete, Anastasie și Delphine, iar mofturile acestora îi ocupă bătrânului tot timpul și îi consumă ultima picătură de energie. Crescute în lux și intrând, prin intermediul tatălui bogat, în cele mai selecte grupuri ale societății, cele două hiene sunt mereu nemulțumite.
Balzac reușește magistral să surprindă acest carnaval uman, să evidențieze mizeria din spatele bogăției, să descrie comportamentul absurd al celor două tinere.
Dincolo de strălucirea Franței, departe de mesele îndestulate, de recepțiile strălucitoare, de rochiile scumpe ori de balurile fastuoase, se află o societate în derivă, o lume a celor săraci și un tată care sfârșește în condiții mizere.
Cu o răbdare de ceasornicar bătrân, Balzac evocă lupta lui Moș Goriot cu cele două fiice și, în cele din urmă, ne face martori la câteva scene de-a dreptul dramatice. Goriot moare singur, într-o sărăcie cruntă, învins de ambițiile progeniturilor sale.
Admiratorii operei balzaciene au la dispoziție, în rafturile anticariatului nostru, mai multe ediții ale cărții, după cum urmează: Litera Internațional (2010), Minerva (1972), Mondero (1997).