I. A. Goncearov - Oblomov

Ivan Alexandrovici Goncearov s-a născut pe 18 iunie 1812 și încă de mic a primit o educație aleasă. A studiat acasă alături de tutorele Tregubov apoi a fost trimis la Moscova la o școală privată. Avea doar 10 însă asta nu l-a oprit din a începe să citească și să se dezvolte atât intelectual dar și spiritual. S-a înscris la filologie însă nu a terminat niciodată studiile, a preferat să se mute în Sankt Petersburg și să fie traducător al Ministerului de Finanțe. A început să citească și mai mult dar să și scrie însă succesul a venit de abia în 1847 odată cu publicarea nuvelei "O poveste obișnuită". Începe să călătorească în lumea întreagă și să se inspire din fiecare cultură, așa se face că în 1962 apare romanul "Cliff" ce îi va creste și mai mult popularitatea. I se oferă funcția de cenzor doar că renunță repede la ea pentru că regimul era foarte strict cu privire la cărțile ce urmau să fie publicate și se dedică întru totul scrisului. O viață întreagă de solitar s-a sfârșit din cauza pneumoniei în toamna anului 1891 însă ceea ce nu știe el este faptul că a rămas un clasic al Rusiei.

Considerată nuvelă satirică de intelectualii ruși, Oblomov a fost publicată pentru prima dată în 1859. În limba română apare la Cartea Rusă în 1955, ediție ce va fi urmată de Editura pentru Literatură Universală în 1962, Rao în 1995 și Allfa în 2014.

Ilya Ilici Oblomov este un tânăr din clasa de mijloc superioară ce are o caracteristică aparte: lenea. Partea interesantă este că reușește să își ducă la bun sfârșit micile afaceri stând toată ziua in pat, dar cum nu totul este roz, trebuie să se ridice la un moment dat. Primește o scrisoare de la administratorul moșiei sale ce îi spune să se prezinte de urgență la el fiindcă prosperitatea a scăzut. Cum el nu s-a mai dat jos din pat de multă vreme, gândul că trebuia să călătorească kilometrii întregi îl înnebunea. În acea noapte își visează copilăria pe care oricine și-ar fi dorit-o. Nu trebuia să facă nimic, părinții îl scuteau de școală pentru a merge în vacanțe și prietenul său, Andrey Stoltz, se uita cu jind la ei pentru că i se întâmpla fix opusul. În următoarea zi primește o vizită chiar de la el și i-o prezintă pe Olga de care se îndrăgostește pe loc. Trebuia să aibă loc și o logodnă doar că teama de a-și părăsi patul era prea mare așa că totul se amână. Cei de pe moșie făceau tot felul de escrocherii pe la spatele lui Oblomov și Andrey le descoperă. Ceea ce face totuși Andrey pe la spatele lui este o călătorie cu Olga la Paris unde își încep prioria poveste de dragoste. Din răzbunare, dar și pentru a avea un trai mai bun în viitor, Oblomov se căsătorește cu Agafia Pshenitsina, văduva ce a avut grijă de el când era mic și bineînțeles avea să aibă grijă de el și la bătrânețe.

Romanul a fost adaptat in repetate rânduri, prima dintre ele fiind în 1964 în piesa de teatru a lui Spike Milligam. Urmează apoi adaptarea cinematografică din 1980 a lui Nikita Milkhakov și adaptarea de la radio de BBC 4 din 2005.