I. Simionescu - Flora Romaniei

Ion Th. Simionescu a fost un eminent geolog și paleontolog român, născut pe 15 iunie 1873 și decedat pe 16 aprilie 1955.

Rămas orfan în copilărie, a fost crescut de bunica sa la Botoșani. A studiat la Facultatea de Științe Naturale a Universității din Iași, fiind elevul unor personalități precum Petru Poni și Grigore Cobălcescu. A devenit profesor la Universitatea din Iași la vârsta de 27 de ani și a fost ulterior chemat să predea la Universitatea din București.

Specializându-se în geologie și paleontologie, Simionescu a contribuit semnificativ la învățământul superior și la cercetarea științifică în aceste domenii. A scris primul tratat de geologie din literatura de specialitate românească și a publicat lucrări importante în domeniul paleontologiei.

A fost un pedagog și educator de seamă, implicându-se în organizarea laboratoarelor de geologie și geografie din cadrul universităților. A contribuit la modernizarea învățământului, promovând învățarea practică și realistă.

În paralel cu activitatea sa didactică, Simionescu a ocupat diverse funcții în Ministerul Educației Naționale și a avut un rol important în dezvoltarea învățământului în România. A fost și un ilustru om de cultură, președinte al Societății Române de Științe, al Societății de Geologie și chiar președinte al Academiei Române în 1940.

Opera sa științifică și colecțiile sale de fosile au avut un impact semnificativ asupra paleontologiei și stratigrafiei Mezozoicului european. De asemenea, a lăsat moștenire o importantă colecție de cărți de specialitate, păstrată în Biblioteca Centrală Universitară „M. Eminescu” din Iași.

Ion Th. Simionescu a fost recunoscut și onorat pentru contribuțiile sale excepționale la știință și educație în România.

"Flora României" scrisă de Ion Simionescu este o lucrare botanică de referință care oferă o prezentare detaliată a florei din România. Autorul, un expert în domeniu, explorează diversitatea plantelor care se regăsesc în diferite medii naturale, precum pajisțile alpine, pădurile, câmpiile, zonele cultivate și malurile apelor.

Cartea nu se limitează doar la descrierea plantelor izolate, ci evidențiază strânsele interdependențe dintre viața plantelor și mediul înconjurător. Ion Simionescu utilizează imagini și comparații sugestive, adesea recurgând la personificări pentru a ilustra caracteristicile fiecărei plante.

Un aspect interesant al lucrării este integrarea folclorului în descrierea plantelor. Autorul evidențiază bogăția folclorului românesc, ilustrând spiritul de observație al țăranului român, dragostea sa pentru frumusețile naturii și imaginația în reflectarea acestora în arta populară. Folclorul este prezentat ca un tezaur valoros, iar Ion Simionescu subliniază importanța înțelepciunii populare.

Lucrarea oferă, de asemenea, o privire asupra situației agricole din perioada regimului burghezo-mosieresc, evidențiind problemele legate de marea fragmentare a pământului și metodele învechite de cultivare în gospodăriile individuale țărănești.

"Flora României" a avut un impact semnificativ și a fost considerată o contribuție valoroasă la înțelegerea și documentarea florei din România. Opera lui Ion Simionescu rămâne un reper în domeniul botanicii și al literaturii științifice din țară.

"Flora României" scrisă de Ion Simionescu a fost publicată în prima sa ediție în anul 1928. Cartea a fost tipărită la Editura Institutul de Arte Grafice "Ardealul" din Cluj.