Iacob Negruzzi - Amintiri din Junimea

Politician și președinte al Academiei Române, este cunoscut pentru o serie de scrieri nemaipomenite și pentru analogiile sale literare de mare succes. Este interesat de literatură încă din copilărie, când părinții decid să-l trimită în Germania la studii. Acolo cunoaște fel și fel de personaje interesante, iar numele său devine treptat cunoscut. Este influențat mult de literatura nemțească și lucrează cu ardoare la nenumărate proiecte personale, deși nu are garanția că le va publica vreodată. Când revine din Germania, devine profesor la Universitatea din Iași și, în timpul liber, scrie cronici literare pe care le publică anonim la numeroase reviste locale. Alături de Carp, Maiorescu și Rosetti, pe care i-a cunoscut între timp, pune bazele revistei Junimea.

Ulterior, se mută la București, unde profesează până la pensie. Este atras de istorie veche, de literatură universală, dar și de artă. Colaborează cu alți autori străini și introduce noi curente în literatura veacului. Își face veacul la Casa Capșa, unde se reuneau toate elitele acelor veacuri. Simte românește și scrie adesea despre idilele cunoscute ale vremii. Îl cunoaște pe Eminescu și îi apreciază geniul, dar îi contestă legătura cu Veronica Micle. Are păreri politice subiective și, adesea, atrage ura regimului de la București. Cu toate acestea, arta sa literară este apreciată peste hotare și tradusă în franceză și germană, limbi pe care le deprinde de-a lungul timpului.

Călătorește la Viena, de unde deprinde lejeritatea austriecilor și scrie un jurnal de călătorie magistral, care va fi foarte apreciat la nivel național. Lucrarea de față este una dintre cele mai apreciate la nivel național și internațional și conține amintiri ale autorului din perioada Junimea.

Scrisă cu patos, plină de farmec și culoare, descriptivă pe alocuri, cuprinde magia unor zile de odinioară, pe care ne-ar fi plăcut să le fi trăit. Întâlnim bârfe din culise, ne sunt prezentați cei mai bogați oameni ai Bucureștiului de odinioară, cunoaștem iubiri și antipatii celebre. Apoi, mergem în vizită la Mița Biciclista, frecventăm case de toleranță, cunoaștem viciile poeților și prozatorilor, le invadăm cumva intimitatea și analizăm portretul fugar al femeilor pe care aceștia le-au iubit. Eminescu, Creangă, Caragiale – sunt numai câteva figuri pe care Negruzzi le pomenește și despre care scrie cu admirație și recunoștință. Imaginea de odinioară a Bucureștiului ne uimește. Strălucitor, frapant, plin de secrete, magistral – orașul este iubit de străini, adulat de localnici, căutat de bogații lumii. Junimea este casa artiștilor, a secretelor literare, a dușmăniilor de culise, a iubirilor ascunse de ochii gazetarilor curioși. Junimea este lăcașul unde, dincolo de ușile închise, se țin serate dansante, se servesc mese imperiale, se perindă oameni politici cunoscuți și cele mai frumoase femei din Europa. Aici se scriu legende, aici se nasc legende și, tot aici, se îngroapă strălucirea unui secol.

Scrierea este plină de amintiri emoționante, iar autorul ne sensibilizează cu caracterul lucrării sale. Ne poartă într-o călătorie fascinantă, din care vom reveni mai bogați intelectual. Pe site-ul nostru, cartea este de găsit în mai multe ediții: Univers (2011), Humanitas (2018), Meridiane (1989).