Immanuel Kant - Critica ratiunii practice
Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!
Alte titluri publicate de același autor:
Vezi detalii
Immanuel Kant - Tratat de pedagogie. Religia in limitele ratiunii
IN STOC
Pret: 
-30% Vezi detalii
Immanuel Kant - Kritik der Urteilskraft (Berlin, 1799)
IN STOC
Pret: 
Fără dar și poate cel mai cunoscut personaj din filozofie este Immanuel Kant. Acesta s-a născut pe 22 aprilie 1724 în vechea Prusie și a primit o educație riguroasă care cuprindea orice domeniu științific, din partea mamei sale.
La 17 ani începe cursurile facultății de teologie la Universitatea Königsberg, unde Martin Knutzen îl îndeamnă să studieze filosofia lui Christian Wolff. Acest pas în viața sa îi deschide noi uși spre metafizică, etică și logică și devine pasionat de vechii oratori greci și romani. Din cauza studiului viața sa a fost mereu anostă, Kant necăsătorindu-se niciodată și urmând o rutină strictă de lucru. În 1787 publică prima parte a trilogiei critice ”Critica rațiunii pure”, urmată în 1788 de ”Critica rațiunii practice” și în 1790 ”Critica facultății de judecare”. Aceasta l-a consacrat pe autor și a inspirat numeroși scriitori și antropologi ai vremii cum ar fi Goethe, Hegel și Kleist.
Viața lui Kant se încheie pe 12 februarie 1804 după ce în ultimii ani a fost bolnav și solitar. Ultimele sale cuvinte au fost ”totul este bine” fapt ce a fost întotdeauna corelat cu teoriile sale.
”Critica rațiunii practice” este a doua carte scrisă de Kant și face parte din trilogia criticilor și a fost publicată în 1788. În limba română a fost editată pentru prima dată în 1934 de către Institutul Național pentru Societatea și Cultura Română. Urmează apoi ediția din 1972 a editurii Științifică, 1999 a editurii Iri, 2003 a editurii Paideia și ultima apărută în 2010 a editurii Univers Enciclopedic Gold.
Kant ne vorbește despre cum rațiunea practică poate fi aplicată în viața reală în mai multe critici aduse societății. Cu toate că acesta rezolvă toate misterele antropologice ale vremii, singura întrebare care însă își caută răspunsul este ”ce trebuie să fac?” Pentru asta el demonstrează că un comportament moral necesită mai multe caracteristici, pe lângă faptul că e bun acesta trebuie să aibă și motivațiile interioare corecte. În opinia sa, dacă am crea o iluzie a societății, am trăi într-o ipocrizie constantă pentru că nimeni nu arată adevăratul motiv pentru care face un lucru și toți acționează din cauza obligației privind datoria.
Într-o altă idee se crează un raport între individ și adunările sociale, care influențează în mod direct comportamentul și gândirea. În această categorie se includ bârfa, judecarea morală și încercarea de a repara greșelile altora. Există totuși o excepție aici, persoanele care de obicei nu se implică în a divulga argumente complicate sunt de obicei mult mai atente la detalii atunci când sunt puși să justifice comportamentul cunoscuților.
Educația morală trebuie să explice această tendință umană de a judeca și a evalua viața altcuiva și deopotrivă viața personală. Nu toți sunt capabili să se autoevalueze însă cu toții caută diverse motive pentru a judeca viața altcuiva. Poate în primă fază nu vom înțelege natura necondiționată a datoriei însă cel mai bun mod de a face asta este exercițiul și reținerea exemplelor lui Kant. Cartea se încheie cu speranța lui Kant că lumea se va schimba pentru că minunile eticii nu sunt departe de a fi găsite. Studiul metafizicii și eticii au evoluat de-a lungul timpului iar acest lucru ne poate asigura că într-un viitor apropiat vom reuși să ne răspundem siguri la întrebarea ”ce trebuie să fac?”.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro