Ioan Chirilă, sau Nea' Vanea după cum era cunoscut în lumea literară, s-a născut pe 25 octombrie 1925 în localitatea Ismail ce acum aparține de Ucraina. Tatăl său avea prestanță, era primar, agricultor, președinte al băncii și decorat al armatei iar mama sa era o casnică iubitoare. In 1940 familie se stabilește la Brăila unde Ioan termină liceul și pleacă apoi la București pentru a studia dreptul. În această perioadă începe să testeze diferite sporturi pentru a vedea unde îi este norocul și când credea că acesta este fotbalul, un accident l-a oprit din a-l mai practica vreodată. Din 1951 a început să fie redactor iar din 1959 jurnalist la Gazeta Sporturilor, carieră ce l-a consacrat. A participat la 9 campionate mondiale și la două ediții ale Jocurilor Olimpice și așa a ajuns unul dintre cei mai importanți din acest domeniu.
In 1963 a publicat prima carte ce a dat startul unei cariere literare de succes. Printre titlurile sale se numără Eu am jucat fotbal cântând, Un veac de fotbal românesc sau Zile și nopți pe stadion. Numele său a rămas în lumea sportului un important reper, astfel că acum există Premiile Ioan Chirilă pentru presā si jurnalisticā sportivă.
Cartea "Frumoasele noastre duminici" a apărut pentru prima dată în 1988 la editura Sport-Turism, ediție ce a fost urmată de Gazeta Sporturilor în 2010.
Ce se întâmplă atunci când un jurnalist sportiv român este trimis în Mexic? Stă cu un ochi pe teren și cu un ochi pe agendă pentru a nota fiecare mișcare. Inițial trebuia să poarte numele de "Tinerețe fără duminici" pentru că atunci era ziua de fotbal, când alții se odihneau el era pe teren pentru a fi la curent cu fiecare meci, însă asta doar îl bucura. Nea' Vanea, așa cum a fost cunoscut toată viața, era mai mult decât un comentator, era o enciclopedie a fotbalului iar în această carte veți citi despre fiecare moment important din meciul unde a marcat Maradona. Cuvintele lui ne ajută să realizăm ce este de fapt nostalgia pentru că nimeni nu mai face asta. Ce ar fi făcut autorul acum după ce tehnologia și-a făcut apariția? Dacă ceva nu e bine putem să dăm zoom sau să reluăm scena, pe vremea aceea arbitrul avea ultimul cuvânt. Începeți deci această doză de nostalgie oricând simțiți nevoia de o pauză și un exercițiu de imaginație.