Ioan Dan este unul dintre cei mai apreciați scriitori români, iar operele sale sunt iubitee de publicul din întreaga patrie, dar și de peste hotare. „Cavalerii ordinului Basarab” este o incursiune fabuloasă în paginile de istorie din timpul lui Mihai Viteazul și a altor domnitori.
Epopeea din vremea lui Mircea cel Bătrân este de-a dreptul extraordinară, iar cititorii vor fi surprinși de puterea de evocare a scriitorului. Urmărim cu interes ascensiunea domnitorilor români și, mai ales, a lui Mircea cel Bătrân, care duce un conflict de veacuri cu aceeași dușmani. Cavalerii lui Mircea merg întotdeauna mai departe și pornesc o bătălie aproape imposibilă pentru libertate. Dușmanii sunt mulți, iar alianțele sunt menite să împlinească interesele ambelor părți. Ce se întâmplă însă când un trădător joacă la doua capete, iar planul lui Mircea este serios pus în pericol? Ce se întâmplă cu dorințele de autonomie și libertate, cu visele și speranțele atâtor cetățeni?
Populația se împarte în mai multe grupuri, iar țăranii vor fi cei mai asupriți. Lupta lor și vocea înăbușită de nedreptatea sistemului, va dăinui veacuri de a rândul, iar istoricii vor consemna toate acestea în paginile de arhivă.
Nu exageram când îl asemănăm pe Ioan Dan cu Zevaco, ori chiar cu Dumas, căci românul se va inspira serios din scrierile acestora. În mod curios, va reuși să își aducă și contribuția personală la aceste volume atât de apreciate. Personajele lui sunt fie sincere și neajutorate, fie mârșave și fără scrupule. La o analiză mai atentă, observăm că autorul își exprimă nemulțumirile și părerile personale. Adesea, face o oprire asupra unor legi și reguli pe care le consideră absurde, dar în acele vremuri dreptatea se făcea cu spada, nicidecum prin mijloace pașnice.
Pasionații de domeniul istoric, vor fi încântați să descopere volumele lui Ioan Dan, însă vor fi șocați de maniera acestuia de a relata faptele. Rareori, la acele timpuri, un cărturar sau scriitor își permitea să critice ori să își dea cu părerea. Personajele lui Ioan Dan sunt realiste și pline de curaj, însă vor fi adesea hiperbolizate. Tocmai din această cauză, câțiva ani mai târziu, criticii literari vor aduce în discuție aceste aspecte și vor pune la îndoiala obiectivismul autorului.
„Cavalerii ordinului Basarab” este cumva un roman manifest, un manuscris care are rolul de a ne trimite în trecut, de a ne determina să conștientizăm de unde provenim. Pe de altă parte, opera lui Ioan Dan este o alegorie a puterii, a fricii și a cuceririi, o alegorie a progresului. În accepțiunea autorului suntem legați pe vecie de popoarele de dinaintea noastră și datorăm recunoștință și interes față de istoria țării. Cartea este disponibilă în mai multe ediții pe site-ul nostru, după cum urmează: Lucman (2010), Eminescu (1977).