Despre Ioan Petru Culianu
Recunoscut ca unul dintre expertii cei mai insemnati in istoria religiilor din lume, Ioan Petru Culianu s-a nascut la Iasi, in anul 1950. Provenea dintr-o familie de mari intelectuali. Mama sa, Elena Culianu, a fost profesoara de chimie anorganica la Universitatea Al. I. Cuza. Tatal sau a fost Sergiu-Andrei Culianu, avocat si profesor iesean, iar strabunicul patern, matematicianul Neculai Culianu, junimist, apropiat al lui Titu Maiorescu, a fost rector al Universitatii din Iasi.
Intre 1956 – 1967 a facut scoala primara, gimnaziul si liceul la scoala Vasile Alecsandri. In anul 1967 s-a mutat la Bucuresti si s-a inscris la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti. A absolvit sectia de italiana cu teza Marsilio Ficino si platonismul in Renastere. In anul 1972 a primit o bursa si a plecat la cursurile de vara de la Perugia, Italia. Dupa terminarea bursei a solicitat azil politic. In consecinta, a fost internat intr-un lagar de refugiati din Latina unde a suferit o depresie severa, avand chiar o tentativa de sinucidere.
In toamna anului 1972 i s-a acceptat participarea la un concurs pentru o bursa de studii la Universita Cattolica del Sacro Cuore din Milano. In ciuda dificultatilor birocratice atrase de lipsa certificatelor de studii din tara, profesorul Ugo Bianchi, impresionat de performantele sale, a sprijinit omologarea efectiva a reusitei. Aici va scrie o lucrare de licenta despre gnosticismul in viziunea lui Hans Jonas. Teza va fi publicata la L’Erma di Bretschneider (Roma, 1985).
In anul 1976 s-a stabilit in Groningen (Olanda), unde a petrecut urmatorii 12 ani din viata, cea mai productiva perioada a carierei sale. Mai intai a lucrat ca asistent si, din anul 1986, conferentiar la catedra de limbi romanice a lui Noomen. In aceasta perioada a scris 26 de studii, 64 de articole si recenzii, patru carti de specialitate despre religii.
Prima lui carte, monografia Mircea Eliade, a aparut in anul 1978. Fostul sau profesor si mentor a apreciat superlativ monografia ca nepretuita pentru specialisti, deoarece structureaza pentru prima data o viziune coerenta de ansamblu asupra operei sale si, pe de alta parte, pune la locul ei in acest ansamblu etapa romaneasca, esentiala in formatia sa.
In 1980 si-a sustinut doctoratul la Sorbona, cu teza Experiences de l’extase et symboles de l’Ascension de l’Hellenisme a l’Islam (Experiente ale extazului. Extaz, ascensiune si povestire vizionara din elenism pana in Evul Mediu). Aceasta a fost condusa de prof. Michel Meslin. Din comisie au facut parte profesorii L. Arnaldez, Mircea Eliade (membru onorific) si Jacques Flamant.
In afara de eseuri si critica literara, Culianu a scris si fictiune; intr-o povestire stiintifico-fantastica intitulata Interventia zorabilor in Jormania a prezis viitorul tarii pe care o parasise in secret fara ca macar sa-si anunte familia de la Iasi. Dictatorul Gologan din nuvela-parabola este asasinat in 1989 si primele alegeri libere in Jormania au loc in 1996.
Chemat ca profesor invitat la Divinity School, in martie 1986 ajunge la Chicago si se stabileste acolo. Insa, la nici 42 de ani, viata si primii sai pasi pe drumul stralucitor al carierei au luat sfarsit; la 21 mai 1991 a fost asasinat prin impuscare intr-o toaleta din Chicago. Aceasta tragedie a avut loc cu putin timp inainte de a obtine cartea de rezident si de a fi angajat ca profesor titular. Misterul mortii sale nu a fost elucidat nici pana in prezent. Dintre toate ipotezele privitoare la asasinat, singura in sprijinul careia au venit dovezi in decursul deceniului scurs de atunci este cea a crimei politice.
Opera: Hesperus (1992); Dictionar al religiilor (1993); Calatorii in lumea de dincolo (1994); Pergamentul diafan (1994); Eros si magie in Renastere. 1484 (1994); Gnozele dualiste ale Occidentului (1995); Mircea Eliade (1995); Religie si putere (1996); Experiente ale extazului. Extaz, ascensiune si povestire vizionara din elenism pana in Evul Mediu (1997); Psihanodia (1997); Arborele gnozei: mitologia gnostica de la crestinismul timpuriu la nihilismul modern (1999); Studii romanesti I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade (2000); Arta fugii (2002); Jocurile mintii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002); Iocari serio. Stiinta si arta in gandirea Renasterii (2003); Cult, magie, erezii (2003); Dialoguri intrerupte. Corespondenta Mircea Eliade - I. P. Culianu (2004); Jocul de smarald (2005); Pacatul impotriva spiritului (2005); Gnosticism si gandire moderna: Hans Jonas (2007); Tozgrec (2010); Iter in silvis (in 2 volume - 2012, 2013); Marsilio Ficino, 1433-1499, si problemele platonismului in Renastere (2015).