Alături de Mircea Eliade, Ion Petru Culianu a fost considerat unul dintre experții lumii în materie de istorie a religiilor. S-a născut pe 5 ianuarie 1950 într-o familie de intelectuali din Iași și bineînțeles că el nu putea fi mai prejos față de părinții săi. Se mută la București pentru a studia la Facultatea de litere iar acest episod va fi unul dureros pentru că rămăsese singur, însă l-a întărit pentru viitor. Fiind membru al Partidului Comunist, primește o bursă de studiu în orașul italian Perugia însă după ce perioada se termină, va trăi un coșmar. Cere azil politic pentru a rămâne și este trimis într-un lagăr de refugiați unde suferă o depresie groaznică chiar cu tentativă de suicid. Pentru a trece peste, începe să studieze istoria religiilor la Milano iar după ce obține diploma se mută pentru doisprezece ani în Olanda unde va fi conferențiar și asistent universitar. În 1986 pleacă la Chicago unde va fi profesor titular universitar. Patru ani trec, o perioadă extraordinară, însă începe să primească scrisori ce îl amenințau cu moartea. Culianu va fi asasinat în toaleta Universității pe 22 mai 1991 însă va lăsa în urmă cărți pe care nimeni nu trebuie să le rateze. Călătorii în lumea de dincolo, Hesperus, Psihanodia sau Arborele Gnozei sunt doar câteva dintre zecile de titluri ce l-au proclamat unul dintre cei mai buni români stabiliți în America.
Romanul "Jocul de smarald" a fost publicat pentru prima dată la editura Polirom în 2005, ediție ce o puteți găsi pe site-ul nostru alături de cele din 2008 și 2011 ale aceleiași edituri.
Ne întoarcem în timp până în anul 1494 când Thomas Anglicus, un învățat englez, decide să călătorească la Florența pentru a-și vizita prietenii italieni. Ajuns acolo observă că orașul era divizat în două tabere sociale. Din prima făceau parte cei ce susțineau ideile Academiei Florentine, iar din a doua cei ce susțineau ideile lui Girolamo Savonarola, un orator extrem de cunoscut pentru puterea sa de convingere și pentru stilul haotic de a pune țara la cale. Printre susținătorii acestui maestru se numărau și pictorul Botticelli și filosoful Pico della Mirandola. Facem cunoștințe cu personaje reale cum ar fi filosoful Marsilio Ficino, ce în ciuda funcției pe care o deținea, nu era deloc o persoană prezentabilă. O cunoaștem și pe Smeralda Vespucci, o femeie din intalta societate cu care erai obligat să te porți cu mănuși, iar de la ea pornește și partea de iubire din această carte. Dacă nu ați citit Eros și magie, trebuie să știți că sunt multe trimiteri la ea, care nu sunt greu de înțeles însă au mai mult sens daca sunt studiate. Doctorul d’Altavilla este cel ce va compune un sonet cu care o va impresiona pe Smeralda dar și pe cei din jurul lor. Culianu a reușit să cuprindă în acest volum o istorie a perioadei renascentiste învăluită într-o poveste captivantă și îl felicităm că ne-a uimit și de această dată.