Ioan Slavici - Padureanca

Ioan Slavici, născut la 18 ianuarie 1848, a fost un scriitor român, membru al Academiei Române din anul 1882. Întreaga operă a lui Slavici a fost influențată de viața satului ardelean, fiind considerat de George Călinescu un "Instrument de observație excelent" al mediului rural, oferind în nuvelele sale o frescă a moravurilor și a comportamentelor oamenilor în funcție de stratificarea lor socială. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără "Mara" (1894), "Moara cu noroc" (1880) și "Pădureanca" (1884).

Nuvela "Pădureanca" a fost publicată pentru prima oară în ziarul "Tribuna", în anul 1884. Aceasta este o nuvelă psihologică, denumită și "dramă a obțiunii", fiind inspirată de evenimentele din anul 1873, mai exact de epidemia de holeră, moment în care autorul și-a pierdut cei doi părinți. Tema abordata de Slavici în această nuvelă este aceea a dragostei și căsătoriei în contexul vieții rurale, remarcându-se o puternică schimbare de registru în realismul lui Slavici, de la idilic la tragic, precum și de la etnografic și social la psihologic și etic.

Acțiunea nuvelei este împărțită în douăzeci și două de capitole, având loc în câmpia bănățeană, în timpul epidemiei de holeră. Pentru a preveni riscul de răspândire, este instituită carantina, interzicându-se deplasarea oamenilor între localități. Cu toate acestea, Busuioc, un boier din Curtici, își trimite fiul, pe Iorgovan, împreună cu Șofron, sluga lui, în zona de munte, pentru a aduce oameni pentru seceriș. Însă, Iorgivan pornește la drum cu intenția de a o găsi pe fata de care s-a îndrăgostit cu un an în urmă, Simina, o pădureancă din satul Zimbru, dar față de care nu a avut curajul să-și mărturisească sentimentele la vremea respectivă. Atunci când o întâlnește pe Simina, Iorgovan își amintește cu tristețe cum, cu un an în urmă, avusese o atitudine rece față de ea - "numai din când în când îi zicea câte-o vorbă, pe care numai dânsa putea s-o înțeleagă, și nici aceasta nu era vorba de dragoste, ci vorba scurtă a omului ce vrea să-și ascundă durerea". Și-au trăit iubirea timp de trei luni, iar atunci când a venit vremea ca Simina să plece, Iorgovan a refuzat să se mai întoarcă acasă timp de trei zile, pentru a nu mai da ochii cu ea. Atunci când aceasta l-a întrebat ce anume vrea de la ea, el i-a răspuns indecis - "Nimic! Știu numai că-mi ești dragă de mi s-au urât zilele". Pe parcursul romanului, personajul principal, Iorgovan, rămâne într-o dilemă continuă, nu știe dacă să o ceară în căsătorie pe Simina sau să curme această situație copleșitoare, echivocă, îndepărtând-o de la curte. Acesta își amână împlinirea dragostei, până când Simina se orientează spre Șofron, sluga boierului Busuioc, un tânăr sărac, mai simplu sufletește, dar mai hotărât în manifestarea sentimentelor. 

Cele mai importante personaje ale nuvelei sunt: Simina, personaj principal feminin, individual, ce evoluează semnificativ pe parcursul operei. Caracterizarea ei se realizează atât în mod direct, de către autor și alte personaje, cât și indirect, prin prisma relației pe care o are cu alte personaje ale nuvelei; Iorgovan, personajul principal masculin al nuvelei, este fiul boierului Busuioc, definit de drama neputinței și a nehotărârii. Este caracterizat atât în mod direct, de către narator și alte personaje, cât și indirect.

Cartea "Pădureanca" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în douăsprezece ediții, si anume: Cartea Românească (1985), Editura pentru Literatură (1965), Cartex 2000 (2008), Eminescu (1986), Andreas Print (2013), Art (2008), Stefan (2007), Art (2006), Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1960), Tana (2007), Editura pentru Literatură (1965) și Tedit FZH (2009).