Ioana Parvulescu - In intimitatea secolului 19

Într-o familie de intelectuali ce purta numele de Pârvulescu, în Brașov, se naște pe 10 ianuarie 1960, Ioana, o fată ce va avea un viitor strălucit. Urmează un liceu de prestigiu în orașul natal, apoi se mută în București pentru a urma facultatea de Litere. Va obține apoi doctoratul cu lucrarea de critică "Prejudecăți literare" și va deveni o membră activa a cenaclului Junimea. Această experiență a îndemnat-o să publice primul său articol în 1985 în revista Astra, apoi să publice primul volum de poezii în 1990 intitulat Lenevind într-un ochi. Va colabora cu marile reviste ale vremii, cum ar fi România Literară, și va obține burse de studiu în Elveția, Franța și Germania.

Printre operele cu care se va face remarcată se numără Viața începe vineri, În țara miticilor. De șapte ori Caragiale sau Cartea întrebărilor, însă orice carte veți avea ocazia să citiți, cu siguranță nu vă va dezamăgi.

Lucrarea istorică "În intimitatea secolului 19" a fost publicată pentru prima dată de către editura Humanitas în 2007, ediție ce o găsiți pe site-ul nostru alături de cea din 2017 oferită de aceeași editură.

Prin talentul său, scriitoare reușește să ne trimită într-o lume ce s-au dus demult, unde medicina nu era deloc dezvoltată, oamenii aveau un cu totul alt stil de viață iar România era o monarhie. Oamenii inventau lucruri folositoare ce uimeau toată lumea odată ce erau finisate, aici vorbim de bec sau de telefon ce au reușit să schimbe cursul vieții și să simplifice viețile a mii de generații. În țara noastră se aștepta cu sufletul la gură unirea lui Cuza, cetățenii voiau să fie din nou împreună și să nu îi mai despartă teritoriile. Bucureștiul pe atunci era Micul Paris, viața cotidiană era mai importantă decât familia, căsătoria era mai importantă decât dragostea iar modernizarea era mai importantă decât terenurile private. Dacă nu te aflai într-un cerc monden era aproape la fel de grav ca exilul, domnii și doamnele aveau dineuri și baluri pentru a se menține în înalta societate și pentru a nu permite oricui să le fie prieten. În această perioadă s-au remarcat și scriitori prolifici cum ar fi Eminescu, Caragiale sau Hașdeu și tot atunci Spiru Haret a schimbat învățământul iar Carol Davila a pus bazele învățării medicinei. Totuși, a existat și o parte rea a acestei perioade. Epidemiile se răspândeau imediat din cauza progresului medicinei iar oamenii mureau la fiecare pas din cauze neștiute și nestudiate vreodată. Așa și-au avut sfârșitul Principesa Maria la fragedă vârstă de 4 ani și Iulia Hașdeu, adolescenta genială, la 17 ani.

Trebuie să ne bucurăm că cineva a prezentat acest secol și întuneric și în lumină pentru că, până la urmă, este important să ne cunoaștem trecutul exact așa cum a fost el.