Despre Ion Heliade Radulescu
Ion Heliade Radulescu (n. 6 ianuarie 1802, Targoviste — d. 27 aprilie 1872, Bucuresti) a fost fiul lui Ilie Radulescu si al Eufrosinei Danielopol. A fost scriitor, filolog si om politic roman, membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte (intre anii 1867 - 1870), considerat cel mai important ctitor din cultura romana prepasoptista.
La Bucuresti invata romaneste dupa cartile populare, iar greceste cu dascalul Alexe, prin 1814 fiindu-i dascal insusi Naum Ramniceanu. Dupa obiceiul si in spiritul vremii, Ion Heliade Radulescu invata limba greaca, inainte de a invata sa citeasca romaneste din lucrarea Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia a lui Petru Maior. Frecventeaza Scoala greceasca de la Schitu Magureanu; cunoaste poezia lui Hristopulos, poet la mare moda, pe care o si traduce. Devine elevul lui Gh. Lazarin 1818, pe care il va urma la conducerea scolii de la Sfantul Sava.
Este intemeietor al presei din Muntenia, membru activ al asociatilor culturale din epoca Societatea Literara (din 1827), Societatea Filarmonica (din 1833). Devine succesorul lui Gh. Lazar de la Colegiul Sfantul Sava, dupa retragerea acestuia. In 1827, din initiativa sa si a lui Dinicu Golescu, apare Societatea literara; aceasta promova ideile iluministe: raspandirea scolii romanesti, publicarea de gazete, de traduceri si de opere originale si nu in ultimul rand, infiintarea unui teatru national. Aici, Heliade citeste din traducerile sale din Lamartine. Dupa un an autorul se dovedeste un reformator in domeniul limbii cu ocazia aparitiei la Sibiu a cartii Gramatica Romaneasca, in care sustine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, imprumutarea neologismelor din latina si din limbile romanice.
La 8 aprilie 1829 apare prima gazeta in limba romana din Principate, Curierul romanesc. Dupa cativa ani este director al Scolii de muzica vocala, de declamatie si de literatura, cu scopul de a pregati actori profesionisti. In 1836 cuprinde toata productia literara in volumul Culegeri din scrierile lui I. Eliad de proze si de poezie. Apare Muzeul National, supliment saptamanal al Curierului romanesc, in subredactia lui Heliade si a lui Florian Aaron. In 1846, Heliade propune inzestrarea culturii noastre prin construirea unei biblioteci cu toate capodoperele literare, filozofice, istorice, ale tuturor timpurilor; intreprindere uriasa, care depasea cu mult chiar puterile unei generatii, oricat de ambitioase.
Este autor a numeroase traduceri, imitatii si prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron s.a). In 1828 a militat pentru unificarea limbii romane literare (Gramatica romanească).