O sama de cuvinte

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Ion Neculce - O sama de cuvinte Vezi detalii Ion Neculce - O sama de cuvinte IN STOC Pret: 5,00 Lei
Ion Neculce - O sama de cuvinte Vezi detalii Ion Neculce - O sama de cuvinte IN STOC Pret: 5,00 Lei
Ion Neculce - O sama de cuvinte Vezi detalii Ion Neculce - O sama de cuvinte IN STOC Pret: 6,00 Lei
Ion Neculce - O sama de cuvinte -40% Vezi detalii Ion Neculce - O sama de cuvinte IN STOC Pret: 6,00Lei 3,60 Lei
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei Vezi detalii Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei IN STOC Pret: 10,00 Lei

Alte titluri publicate de același autor:

Ion Neculce - Pagini alese -25% Vezi detalii Ion Neculce - Pagini alese IN STOC Pret: 6,00Lei 4,50 Lei
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei Vezi detalii Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei IN STOC Pret: 8,00 Lei
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei Vezi detalii Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei IN STOC Pret: 6,00 Lei
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei -50% Vezi detalii Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei IN STOC Pret: 7,00Lei 3,50 Lei
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei Vezi detalii Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei IN STOC Pret: 6,00 Lei
Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei -40% Vezi detalii Ion Neculce - Letopisetul Tarii Moldovei IN STOC Pret: 18,00Lei 10,80 Lei

Ion Neculce - O sama de cuvinte
Opera “O samă de cuvinte”, de Ion Neculce, a fost scrisă spre finalul vieții cronicarului moldovean, în jurul anilor 1740 , opera fiind plasată la finalul “Letopiseţului Ţării Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1661-1743)”, Neculce continuând cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, fiind și considerat al treilea cel mai important cronicar din perioada secolelor al XVII-lea și XVIII-lea.
“O samă de cuvinte” prezintă un număr de patruzeci și două de legende culese prin viu grai, diferența față de ceilalți cronicari, fiind făcută de faptul că Neculce alege să vorbească despre viziunea poporului îndreptată în direcția domnitorilor și personalităților istorice din acea vreme.
Printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1959, în format cartonat, cu supracopertă, editura Științifică, 1968, în format cartonat, cu supracoperă, editura Minerva, din colecția Arcade, 1972, în format broșat, editura Junimea 1972,în format broșat sau editura Hyperion, 1992, în format broșat.
Cea mai importantă operă a cronicarului este “Letopiseţului Ţării Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat (1661-1743)”, lucrare în care prezintă evenimente istorice reale cuprinse între anii 1662 și 1743, acesta lucrând la cronică de la vârsta de șaizeci de ani până aproape de vârsta morții.
Opera “O samă de cuvinte”, de Ion Neculce reprezintă o serie de legende scrise de Ion Neculce la finalul “Letopiseţului Ţării Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat”, legende care ilustrează evenimente care marchează săracul pământ al Moldovei din acea perioadă, acesta punând cititorul în situația în care nu știe clar dacă evenimentele sunt veridice sau nu ("cine va ceti si le va crede, bine va fi, iara cine nu le va crede, iara bine va fi; cine precum ii va fi voia, asa va face").
Spicuind prin câteva legende prezente în operă, putem aminti de legenda cu numărul III, care prezintă un episod din timpul domniei lui Ștefan-vodă cel Bun, domnitor care dorea să clădească mănăstirea Putna, acesta așezând mănăstirea în locul în care săgeata se va înfige.
El s-a duelat alăruri de "vatavul de copii” si  alături de “doi copii din casă", având în minte ca săgeata trimisă de el să reprezinte "prestolul” sau masa din altar, săgeata trimisă de vătaful de copii să reprezinte locul porții mănăstirii, iar săgeata unuia din copii să reprezinte locul plasării clopotniței.
Legenada spune că săgeata copilului a ajuns cel mai departe, iar domnul s-a mâniat și i-a tăiat capul acestuia, ridicând în loc o bisericuță de lemn pe un deal, iar mănăstirea a fost zidită și poleită în mult aur.
După moarte, acesta a lăsat în mănăstire arcul și un pahar, arcul fiind în timp furat de un grup de mercenari leși care doreau să jefuiască mănăstirea, iar paharul spart mai târziu de către un grup de boieri, stricând în acest fel "un lucru scumpu domnescu si de minune ca acela".
Ion Neculce reprezintă o figură aparte în istoria cronicarilor moldoveni, având un stil diferit în ceea ce privește oralitatea, fiind chiar asemănat cu Ion Creangă, prezentând multe formule extrase din popor, precum și alte momente în care se identifică un strop de umor. Pe lângă această îndeletnicire, Neculce este un foarte iscusit maestru al descrierii, oferind o descriere amănunțită a virtuților sau defectelor domnitorilor moldoveni, fiind poate unul dintre primii autori care au creat personaje literare în istoria literaturii din România.


sus