Romanul “Șapte ani apocaliptici – (Dezvăluirile Contelui Incapucciato)” de Ion Țugui, a apărut în anul 1992, la editura Cartea Românească, făcând parte din colecția Gnosis și a reprezentat la vremea aceea o lucrare despre spiritualitatea din România și mai ales despre revelații și despre previziunile viitorului, astfel că autorul, un celebru adept al aparițiilor ciudate de pe cer, vorbește despre un dialog pe care l-a avut la un moment dat cu Contele Incappucciato, în paginile cărții, acesta reușind să dezvolte mai multe previziuni și idei despre ufologie, viitorul lumii și al României sau fenomele paranormale care guvernează pe teritoriul țării.
Cartea intră în latura ezoterică, oferind cititorului concepte ce stau la limita dintre realitate și ficțiune, astfel că această carte se delimitează la un nivel de credință mai mare, față de un nivel de înțelegere a evenimentelor, oamenii având libera alegere de a crede ori de a blama ceea ce autorul propune prin acest roman.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Todor, din anul 1994, în format broșat.
Ion Țugui s-a născut la data de 24 decembrie 1933, în localitatea suceveană Vicovu de Jos, fiind un însemnat poet, eseist, scriitor și muzician român, celebru pentru înclinația acestuia spre ideile ezoterice și spre ufologie și parapsihologie, fiind binecunoscut pentru scrierile acestuia ce tratează teme paranormale.
Acesta crește în localitatea natală, acolo unde urmează cursurile primare, pentru ca din anul 1949, acesta să urmeze cursurile liceului de muzică din Rădăuți, iar mai târziu cursurile “Conservatorului Ciprian Porumbescu”, finalizate în anul 1964.
Acesta debutează literar în anul 1958, în prestigioasa revistă literară “Luceafărul”, fiind ajutat de poetul Mihu Dragomir, cariera sa luând un ritm ascendent în urma acestei apariții.
La începutul anilor ’60, acesta este un important membru al “Operei Române” din București, cochetând mai târziu cu teatrul radiofonic în cadrul Televiziunii Române.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Voievodeasa”, 1976, “Exerciții de existență”, 1982, “Vise, viziuni, profeții, premoniții”, 1992, “Iad contra Rai sau Frontul cosmic. Confesiunile Contelui Incapucciato”, 1994 sau “Apocalipsa de fiecare zi sau lumea în care trăim”, 1996.
Romanul “Șapte ani apocaliptici – (Dezvăluirile Contelui Incapucciato)” de Ion Țugui reprezintă un roman ezoteric ce vorbește despre aspecte paranormale din viață, aspecte pe care celebrul adept al ezoterismul, spiritualității și ocultismului, Contele Incapucciato le scoate la iveală, totul pentru a duce concepțiile din vechime și simbolistica într-o altă direcție, astfel că acesta pune la îndoială aspecte îndoielnice și misterioase din țara noastră.
Pe lângă toate aceste concepte scoase la iveală, acesta vorbește despre energiile care guvernează în multe locuri din România, energii despre care vorbește și Mircea Eliade în multitudinea de cărți ce au la bază ocultismul și religia.
Ion Țugui face o trecere în revistă a tuturor conceptelor scoase în relief de Contele Incapucciato, astfel că acesta vorbește despre România, care în concepția acestuia ar putea fi chiar în miezul lumii, adică s-ar afla la limita dintre realitate și Divinitate, acest concept fiind desprins din învățătura Tibetană trăită în Shambala, timp de mai mulți ani.
Pe lângă toate aceste concepte ce atrag cititorul, acesta vorbește și despre viziunile pe care le are în ceea ce privește viitorul, astfel că vorbește despre perspectiva sumbră care pare să se întrevadă asupra României, dar și despre trecut, paranormal sau existența OZN-urilor și detalii marcante despre apariția acestora.
Opera pune o întrebare marcantă și anume ce se va întâmpla cu România în decurs de șapte ani, ceva marcant nu s-a consumat în istoria României, însă cartea pare a avea putere, fiind credibilă, cititorul având în balanță realitatea și ficțiunea.