Ionel Teodoreanu se naște la Iași în aprilie 1897 și devine unul dintre cei mai apreciați scriitori ai literaturii române. Fiu de avocat, Teodoreanu îi calcă pe urme tatălui său și reușește să promoveze cu brio cursurile Facultății de Drept din Iași.
Pasionat de literatură și critică literară, scrie proză scurtă și chiar ține un jurnal pe care nu îl publică niciodată. Își face debutul literar cu „Jucării pentru Lily" în revista Însemnări literare. Manifestă interes deosebit pentru evocarea adolescenței ori a perioadei fericite din copilărie.
Cititorii vor observa că numeroase opere semnate de Ionel Teodoreanu au drept temă centrală copilăria sau prezintă situații din perioada adolescentină a personajelor. Scrie romane în care descrie viața românească autentică, iar începând cu 1924 lucrează la trilogia „La Medeleni", una dintre cele mai apreciate scrieri ale sale. Este important să menționăm faptul că în mai toate operele sale, Teodoreanu are grija să strecoare cumva o fărâmă din propria viață, un strop de nostalgie pentru vremurile demult apuse.
În 1938 se mută definitiv la București și își continuă activitatea literară scriind câte un roman pe an.
Deși este cunoscut publicului larg pentru opere precum „La Medeleni", Teodoreanu a dat naștere altor scrieri mărețe și a lăsat o moștenire literară extraordinară.
„Lorelai" este un roman ce apare pentru prima dată în 1935 și este structurat în 7 părți. Redactarea acestuia a durat mai mulți ani, iar conținutul său a fost apreciat îndeosebi pentru scrisorile de dragoste pe care autorul le-a „strecurat" între pasaje. Personajele principale sunt doi îndrăgostiți, Catul Bogdan și Lucia Novleanu, poreclită Lorelai.
Romanul este unul de-a dreptul fascinant, construit în așa manieră încât poate sensibiliza și cel mai aspru critic literar. Povestea de dragoste ce se înfiripă rapid între cei doi este parcă ruptă din basme și făcută să dureze pentru totdeauna.
Teodoreanu reușește să contureze o intrigă extraordinară și să evoce faptele într-un mod aproape tulburător. Catul și Lucia se iubesc nebunește, iar căsătoria lor are loc fulgerător. Tânăra își urmează soțul la Iași și viața lor pare a fi desprinsă din basmele de odinioară.
Când Bogdan, scriitor și profesor universitar, ajunge să fie măcinat de frustrări din trecut, relația lor începe să se clatine serios. Constatând că nu mai este bărbatul de altădată, ca succesul său la scris pare să fi apus, iar rangul de profesor universitar deja nu îl mai mulțumește, bărbatul se îndepărtează de tânăra și frumoasa lui soție. Acesta își găsește refugiul în niște scrisori de dragoste trimise de o necunoscută misterioasă care își semnează notițele cu pseudonimul Lorelai. Bogdan se îndrăgostește iremediabil de stilul literar al acestei femei cu care, mai târziu, începe o corespondență nebunească.
Finalul operei aduce lumină, dar și o tristețe fără margini. Catul Bogdan, rămas văduv, ulterior căsătorit cu mesagera misterioasă, își pierde simțul rațiunii și alege să se sinucidă. Un roman realist, tulburător și romantic, care a fascinat generații întregi. Povestea în sine este mult mai complexă și ar fi imposibil de rezumat într-o recenzie. Pe de altă parte, cititorul nu trebuie privat de bucuria descrierilor lui Teodoreanu, de fatalismul poveștii ori de descoperirea adevărului.