Ionel Teodoreanu - Turnul Milenei

Ionel Teodoreanu, născut în Iași, la 6 ianuarie 1897, a fost un cunoscut romancier român, celebru în special datorită scrierilor sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. Și-a început cariera literară publicând în anul 1919, în revista "Însemnări literare", "Jucării pentru Lily".

Cartea "Turnul Milenei", publicată pentru prima oară în anul 1928, reînvie nefericirea prințeselor de altă dată și a artiștilor rătăcitori, prin povestea Milenei și a lui Petru Diacu. Romanul este împărțit în trei părți, și anume: "Cei trei", "Boura" și "1 septembrie 1880". Turnul Milenei, far de piatră, se înălța deasupra albăstrimilor văii Moldovei, numai în dreptul lui deschizându-se zarea ca un vitraliu între munți. Turnul a fost botezat așa după fiica mezină a principelui sârb din Vidin, ce s-a măritat cu Pârlea Bour Strâmbul, cel mai avut boier al Moldovei. Căsătoria dintre ei a durat trei ani, în care aceasta i-a dărut doi băieți. În momentul în care boierul și-a adus o amantă, Milena a fugit cu un căpitan lituanian, venit în oastea Moldovei. Cei doi au fost prinși, Milena fiind închisă în turn, iar amantul ei spânzurat în fața unicei ferestre rămase nezidite.  După ani de chin, aceasta a orbit, murind în cele din urmă în turn. Turnul a ajuns, ulterior, în posesia lui George Bour, căsătorit cu verișoara lui, Sultana Bour. Aceștia aveau trei copii: doi gemeni - Petru, zis Coca Gică și Pavel, zis Coca Bâca; și o fată, care se numea tot Milena. Aceasta a fost crescută de Ruxandra și Smaranda Contăș, care la rândul lor aveau un frate, pe nume Matei Bour - fost ministru de Interne.

Atunci când mama Milenei a simțit că va muri, la lăsat pe soțul ei orb și nebun în grija fetei. La înmormântarea ei, Milena îl întâlnește pe Petru Diacu. Acesta este rugat de mătușile fetei să-i facă portretul, ocazie cu care tinerii se și îndrăgostesc. Așa cum o rugase mama ei, Milena are grijă de tatăl ei, care o consideră nevasta lui. An de an, în data de 30 septembrie, acesta o trimite pe Milena în turn, crezând că acolo va veni cel care i-a furat vederea, punând-o pe aceasta să îl roage să i-o înapoieze. Chiar înaintea acelei zile, Milena și Petru își mărturisiseră dragostea și dorința de a se căsători. Tot atunci, mătușile fetei primesc de la Matei Bour o scrisoare în care sunt îndemnate să nu se opună căsătoriei dintre cei doi, deoarece Petru este un băiat valoros, trimițându-le chiar și inelele de logodnă. În noaptea de dinaintea logodnei, tatăl își trimite fiica din nou în turn, cu speranța că de această dată își va recăpăta vederea. Însă, într-un acces de nebunie ajunge să o ucidă, prin sugrumare. În dimineața următoare, Petru o găsește moartă, ceea ce produce o revoltă. Oamenii din sat îl ucid pe tatăl Milenei, incendiind atât turnul, cât și curțile. Peste ani, vizitând schitul Toancelor, câțiva turiști îl întâlnesc pe Pavel, care acum este un călugăr cerșetor, aflând că acesta este fratele Milenei, zis și Coca Bâca.

Cartea "Turnul Milenei" se regăsește pe rafturile anticariatului nostru în cinci ediții, și anume: Minerva (1970), Cartea Românească (1942), Cartea Românească (1928), Cartea Românească (1930) și Cartea Românească (1944).