Cunoscut pentru scrierile sale științifico-fantastice, Isaac Asimov avea să dea naștere unei serii deosebite, „Fundația”. Publicată inițial sub forma unei trilogii, avea să înregistreze un succes răsunător, fapt pentru care Asimov se hotărăște să adauge o continuare.
Publicarea primei părți va avea loc între 1951 și 1953, urmată de apariția celorlalte părți între 1981 și 1993. Acțiunea seriei se desfășoară undeva într-un viitor aflat la șase sute de ani depărtare, într-un univers paralel al omenirii, denumit sugestiv Imperiul Galactic. De la început și până la sfârșitul operei, Asimov vorbește despre posibilitatea prezicerii viitorului și despre o dezvoltare accelerată a tehnologiei, care va ajunge să controleze lumea și să înlocuiască oamenii cu roboți.
După cum am întâlnit în alte scrieri celebre, precum „1984” sau „Minunata lume nouă”, progresul reprezintă o sursă de analiză și o preocupare majoră pentru scriitorii de science fiction. La Asimov lucrurile nu stau cu mult diferit, deși acesta se află undeva la mijloc, între utopie și distopie. Bazată în totalitate pe formule matematice și alți indici din domeniul științelor exacte, „Fundația” reprezintă un experiment.
Hari Seldon este personajul central al lui Asimov și cel care își imaginează o lume ghidată strict pe niște reguli de domeniul fantasticului. Cum ar fi dacă lumea ar fi cumva condusă din umbră de niște roboți? Cum ar fi dacă tot ceea ce trăim acum este un deja-vú? Cum ar fi dacă oamenii ar fi înlocuiți de alte entități, bazate în totalitate pe tehnologie? Există o altă lume dincolo de a noastră?
Asimov reușește să determine cititorul să își adreseze astfel de întrebări. Scrisă într-un limbaj greu de descifrat pentru muritorul de rând, urmărind ecuații și alte formule matematice, „Fundația” este o scriere complexă, de-a dreptul fascinantă. Deși ficțiune pură, îmbinată cu pasaje filosofice, care vor îndemna la meditație asupra unor teme fundamentale ale lumii, opera avea să fie o piatră de temelie în literatura universală , dar și un punct de reper în numeroase cercetări științifice și tehnologice.
Personajul lui Asimov este unul inventat, dar complexitatea sa este extraordinară. Titlul avea să reprezinte el însuși o metaforă atent gândită. Analizând mai atent vom observa că autorul face referire la un viitor îndepărtat, dar care are drept punct de plecare o fundație imaginară.
Trimiterile către descifrarea unor enigme ale lumii cu ajutorul mașinăriilor sau roboților reprezintă un alt punct important în relatarea lui Asimov. Astăzi am putea afirma, fără teama de a greși, că scriitorul „a prezis” globalizarea în care ne afundăm și tehnologizarea iminentă.
Iubitorii literaturi științifico-fantastice vor găsi în anticariatul nostru mai multe ediții ale romanului lui Asimov, după cum urmează: Teora (2003), Paladin (2014), Nemira (1993/1995), Adevărul Holding (2010).