Despre Ismail Kadare
Scriitor albanez, o figura de frunte a vietii culturale albaneze din anii 1960. A fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru literatura. Ismail Kadare s-a nascut in orasul-muzeu Gjirokastra, in sudul Albaniei. Tatal sau lucra in serviciul public. Kadare a crescut in anii celui de-al doilea razboi mondial, asistand la ocuparea tarii de Italia fascista, Germania nazista si Uniunea Sovietica.
Dupa incheierea studiile liceale a urmat cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Tirana. In 1956 a primit diploma de profesor. De asemenea, a studiat la Moscova la prestigiosul Institut Gorky de Literatura Mondiala, fondat in 1932.
Debutul sau a avut loc la varsta de optsprezece ani - cu un volum de poezie, Frymezimet djaloshare (Inspiratii juvenile - 1954), pe care l-a urmat cu un al doilea, Enderrimet (Visari – 1957). Ca poet a mai publicat: Shekulli im (Secolul meu - 1961), Perse mendohen keto male (Ce gandesc muntii acestia - 1964), Motive me diell (Motive cu soare - 1968) si Koha, vjersha dhe poema (Timpul, 1976). In 1963 si-a facut trecerea la proza cu romanul Gjenerali i ushtrise se vdekur (Generalul armatei moarte), care i-a adus notorietatea internationala.
In anul 1960 il gaseam lucrand ca jurnalist, urmand sa se dedice carierei literare. In 1970 Kadare a fost delegat la Adunarea Populara si i s-a oferit libertatea de a calatori si de a publica in strainatate. Kronike ne gur (Cronica in piatra, 1971) este un roman autobiografic care se refera la fel de mult la copilaria lui Kadare in Albania din timpul razboiului, cat si la orasul Gjirokaster in sine.
In timpul regimului comunist a lansat o serie de carti care aduceau critici totalitarismului si doctrinelor socialiste, printre acestea numarandu-se si volumul Nenpunesi i pallatit te endrrave (Palatul viselor – 1981), care a fost interzisa imediat dupa lansare. Cu cateva luni inainte de prabusirea regimului comunist, Kadare a emigrat la Paris, unde a locuit cu familia sa pana in anul 2001, cand s-a intors in tara natala.
In 2005, Kadare a primit Premiul International Man Booker, iar in 2015 a primit prestigiosul premiu Ierusalim. Cateva dintre cartile lui Kadare au fost adaptate ecranului. Broken April a fost filmat de trei ori. O versiune cinematografica a Gjenerali i ushtrise se vdekur (Generalului armatei moarte), intitulata Il generale dell'armata morte (1983), a fost realizata in Italia, cu Marcello Mastroianni in rolul generalului Ariosto. Shirin Neshath, care a castigat Leone d'argento (Leul de Argint) pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Venetia in 2009, a ales Nenpunesi i pallatit te endrrave (Palatul Viselor) pentru al doilea film.
Opera: Frymezimet djaloshare (Inspiratii juvenile, 1954); Shekulli im (Secolul meu - 1961), Perse mendohen keto male (Ce gandesc muntii acestia - 1964), Motive me diell (Motive cu soare - 1968) si Koha, vjersha dhe poema (Timpul, 1976); Princesha Argjiro (Printesa Arjiro, 1958); Gjenerali i ushtrise se vdekur (Generalul armatei moarte, 1963); Kronike ne gur (Cronica in piatra, 1971); Qyteti i jugut (Cetatea si otrava, 1977); Prilli i thyer (Aprilie spulberat, 1978); Nj‘ dosje p‘r Homerin Nenpunesi i pallatit te endrrave (Palatul viselor – 1981); Lulet e ftohta te marsit (Florile inghetate din Martie, 2000); Hija: shenime te nje kineasti te deshtuar (Umbra, 2003); Aksidenti (Accidentul, 2010); Meengjeset nee Kafe Rostand: motive tee Parisit (Dimineti la Cafe Rostand, 2014); Kukulla (Papusa, 2015).