"O sută de ani de teatru evreiesc în România" este o lucrate semnată de Israel Bercovici care analizează evoluția teatrului evreiesc în România pe parcursul unui secol. Bercovici, renumit critic de teatru și istoric cultural, analizează cum a fost influențat acest gen de teatru de schimbările politice, sociale și culturale din țara noastră.
Bercovici își începe analiza cu originile teatrului evreiesc în România, subliniind primele reprezentații în limba idiș și ebraică, în special în marile metropole precum Bucureștiul și Iașiul. Acest tip de teatru s-a dezvoltat inițial în cadrul comunității evreiești, adesea reflectând aspecte ale vieții cotidiene, tradițiilor și problemelor cu care se confruntau evreii din România în acele timpuri.
Lucrarea expune detaliat evoluția teatrului evreiesc în secolul XX, marcând perioadele importante, cum ar fi înflorirea acestuia în perioada interbelică, când grupuri și trupe teatrale evreiești aveau un rol important în peisajul cultural românesc. De asemenea, sunt analizate și momentele de criză, cum ar fi perioada regimului comunist, în care exprimarea artistică a fost cenzurată, și cum teatrul evreiesc a continuat să existe, adaptându-se circumstanțelor politice.
Bercovici se concentrează și pe personalitățile cheie care au influențat acest tip de teatru, de la actori și regizori la dramaturgi și scriitori, evidențiind impactul lor asupra culturii românești și asupra comunității evreiești. El reușește să aducă în prim plan o altă față a teatrului și să expună obiceiurile și practicile din marile teatre ale patriei noastre. Cumva, autorul este interesat de cea de-a șaptea artă și caută să cucerească publicul cu pledoaria sa. El vorbește despre cele mai complicate vremuri și despre felul în care actorii depășeau momentele de cumpănă. În comunism, teatrul era o salvare și o codamnare deopotrivă. Piesele erau analiate înainte de elita politică sau de serviciile secrete și numai după ce se primea acordul acestora, teatrele aveau voie să pună în scenă opera respectivă. Lumea teatrului a suferit, de-a lungul vremurilor mai multe transformări importante, iar în acest manuscris acestea sunt detaliate cu atenție. Cumva, suntem purtați în trecut și ne sunt explicațo termenii cei mai comuni în teatru și cinematografie.
Autorul se inspiră din mai multe manuscrise pe care le-a consultat și pune cap la cap chiar și evenimente despre care a auzit sau la care a luat parte. Este un ins curajos, care nu se teme să expună adevărul unor veacuri tulburi, în care libertatea de exprimare pe scenă era aproape imposibilă. Erau și la acea vreme, cum se mai petrece și astăzi, și actori privilegiați, protejați de clasa politică și propulsați mereu în cele mai importante specatcole.
În concluzie, lucrarea oferă o privire de ansamblu asupra unui secol de teatru evreiesc în România, subliniind atât momentele de glorie, cât și provocările cu care s-a confruntat acest gen artistic. Bercovici reușește să îmbine istoria culturală cu analiza critică, iar scrierea sa va avea mare succes la public și în rândul pasionaților de acest domeniu. Pe site-ul noatru, cartea este de găsit în mai multe ediții: Biblioteca Kriterion (1982), Eminescu (1997).