Ivo Andric - E un pod pe Drina

Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură încă din 1961, s-a născut în  Bosnia și Herțegovina pe 9 octombrie 1892. Își va petrece copilăria la Vișegrad, oraș ce va apărea de multe ori în romanele sale. În timpul liceului va începe să scrie și să publice în revista școlii primele sale poezii care ulterior vor fi publicate și în primul volum de poezii ”Ex ponto” apărut în 1918. Viața sa politică a fost destul de agitată, când arhiducele a fost asasinat, Andric a fost închis pentru conspirație timp de 3 ani și a fost ministru plenipotențiar. Se căsătorește târziu, la 66 de ani și petrece doar 10 ani cu soția sa înainte ca ea să moară. Călătoriile sale încetează, la fel și scrisul, atunci când sănătatea sa va începe să se deterioreze, însă ne va lăsa romane precum ”Povestea cu elefantul vizirului”, ”Cronica din Travnik” sau ”Semne lângă drum” care ne vor introduce într-o istorie mai puțin știută a Europei.

Romanul istoric "E un pod pe Drina" a fost publicat la editura Prosveta în 1945. La anticariatul nostru poți găsi ediția din 1962 oferită de editura București și pe cea din 2018 oferită de editura Polirom.

Unul dintre sutele de tineri ce au suferit răpirea de lângă mama lor din cauza taxei devșirme este chiar Mehmed. Mama sa îl urmărește plângând și încercând să îl recupereze până la râul Drina însă acolo otomanii urcă pe un feribot. Băiatul este convertit la Islam și introdus în lumea armatei, astfel pe la 60 de ani ajunge să fie un cunoscut vizir. Toată viața a fost bântuit de faptul că a fost răpit de lângă mama sa, așa că acum, având destulă putere încât sa dea ordine, cere construirea unui pod deasupra râului unde cei doi au fost despărțiți. Construcția începe în 1566 și șe termină după cinci ani cu un han ce a fost o surpriză. Podul devine locul de întâlnire și socializare al cetățenilor, copiii vor fi botezați în jurul lui iar legendele nu vor înceta să apară. După ce Imperiul Habsburgic recuperează o parte din imperiul otoman de Nord, hanul intră în faliment din lipsă de fonduri iar podul rămâne nemișcat datorită construcției făcute de cele mai bune mâini. De-a lungul anilor istoria își schimbă cursul iar prin 1880 se construiește o baracă în locul hanului. Un flux de străini vine cu noi obiceiuri și tradiții bizare celor de aici, deschid noi afaceri prospere și reușesc în final să se integreze. O linie de cale ferată este construită înspre Sarajevo iar copii încep studiile acolo și revin și ei cu noi idei culturale și sociale care cu greu sunt acceptate de părinții lor. Alte evenimente istorice au loc însă cel important are loc în 1914. Un student sârb-bosniac îl asasinează pe arhiducele Franz Ferdinand la Sarajevo ceea ce declanșează Primul Război Mondial. Podul construit de Mehmed își reia din nou importanță pentru ca transportarea materialelor era greu de realizat pe șinele de tren însă porțiuni din el vor fi distruse odată cu invazia Austro-Ungarilor.