„De veghe în lanul de secară” apare pentru întâia oară în anul 1951, în Statele Unite ale Americii. Romanul îl are în centrul acțiunii pe Holden Caulfield, un tânăr inadaptat, care trece trece prin numeroase experiențe bizare. La doar un click distanță, pe site-ul anticariatului, sunt disponibile mai multe ediții ale romanului, după cum urmează: Polirom (2001), Univers (1999), Polirom (2011), Editura pentru Literatură Universală (1974).
Fiind unul dintre cele mai căutate și apreciate romane din literatura universală, poate fi cu ușurință încadrat în două teme literare: călătoria și familia. A fost tradus în peste 30 de limbi de circulație mondială și adaptat pentru filme și desene animate, iar cotidianul francez „Le Monde" avea să îl includă în topul celor 100 de cărți ale secolului.
De asemenea, a avut o influență asupra fotografului român Aurel Mihailopod, care a utilizat titlul romanului pentru una dintre lucrările sale.
Viața lui Holden nu este una simplă, el se află într-o permanentă căutare, cunoscând oameni și locuri și fiind marcat de anumite evenimente care îl vor marca. Călătoria lui în împrejurimile New Yorkului este una îndelungată și plină de peripeții. Certat deseori de părinții, având o relație dificilă cu frații săi Holden are o pasiune pentru necunoscut. Astfel se avântă în călătorii de tot tipul, pierde timpul cu necunoscuții la marginea cartierului, o spionează pe fata populară a liceului și tânjește la povești de iubire.
Romanul lui Salinger este o confesiune a unui tânăr măcinat de frustrările obișnuite celor de vârstă sa, pierdut într-o lume prea mare și neînțeles de cei din jur. Asistăm, așadar, la o incursiune extraordinară a unui personaj cel puțin ciudat, care reușește să se maturizeze fără să își dea seama sau să depună vreun efort.
Holden este naiv, crede în bunătatea gratuită, se bucură de lucrurile mărunte pe care ceilalți nu le văd ori nu le oferă importanță, dar este frustrat din nimicuri și consideră că este singurul căruia i se întâmplă astfel de nedreptăți.
În fiecare capitol al romanului, Holden are o nouă supărare. Băiatul nu înțelege însă că situațiile cu care el se confruntă sunt extrem de comune în rândul celorlalți adolescenți de vârsta lui. Când unul dintre dascăli încearcă să îl liniștească, Holden pare cumva uimit de spusele acestuia. În accepțiunea lui, este singurul ciudat, neînțeles și temător care luptă împotriva tuturor.
Mai târziu, băiatul începe să înțeleagă că toți purtăm o confruntare, o luptă interioară pe care nu o pricepe nimeni și doar noi avem puterea să o controlăm.
Cartea lui Salinger este tristă, dură, zugrăvită din pasaje descriptive care se întind pe câteva pagini și au rolul de a determina cititorul să înțeleagă „chinul" personajului și să empatizeze cu acesta.