Autorul operelor Chemarea străbunilor, Martin Eden sau Doamna mică din casa mare, Jack London, pe numele său real John Griffith Chaney se naște pe 12 ianuarie 1876 în orașul San Francisco. Familia sa nu i-a putut oferi prea multe, nici educație și nici susținere financiară pentru că situația lor era una precară. Așa începe micul Jack să muncească de la o vârstă fragedă și să își susțină părinții, iar când se întorcea obosit prefera să citească în loc de să doarmă. Sătul să fie muncitor, se înrolează într-o gașcă de contrabandiști de stridii și nu durează mult până să ajungă cel mai bun în domeniu. Urmează apoi să fie marinar și să călătorească în toată lumea însă întors acasă revine la statutul de falit. Publică ”O odisee a Nordului” în căutare de succes însă va avea de așteptat până în 1900 când publică colecția de nuvele ”Fecior de lup”. Deja după câțiva ani cărțile sale fuseseră traduse în 11 limbi, devenind unul dintre cei mai bogați autori ai timpurilor sale. Cauza morții sale nu este sigură, însă se cunoaște faptul că suferea de tulburare bipolară datorată crizei traversate atunci când viața sa s-a întors pe dos.
Nuvela ”Dragoste de viață” a fost publicată pentru prima dată în limba engleză în anul 1905. În limba română vor apărea numeroase ediții, prima fiind publicată de editura Tineretului în 1958, ce a fost urmată de editura Ion Creangă în 1974 sau chiar editura Polirom în 2015.
Avem parte de o poveste tristă ce începe cu doi bărbați ce se odihneau în Yukon având un rucsac plin cu aur. Voiau să ia un canoe pentru a ajunge la Hudson Bay însă unul dintre ei își lovește brutal glezna în timp ce încerca să traverseze un curent înghețat. Prietenul său îl ignoră și merge mai departe, iar noi rămânem alături de victimă și îi ascultăm suferința timp de douăzeci de pagini. Se forțează să își revină însă este înghețat, înfometat și îndurerat, pe scurt, pe moarte. Vede un vânător de balene iar când își întoarce privirea zărește un lup iar asta îl face să își dorească ca el să fie primul mâncat. Toată vânătoarea durează câteva zile însă când lupul îl va mușca, bărbatul îl va tăia și îi va bea sângele. Acesta va fi singurul triumf pe care îl va avea în multă vreme însă când se va ridica, se va împiedica de oasele partenerului său. Aur nu mai avea, lunile trecuseră, deja era August, însă cerul său era tot gri. Încerca să vâneze păsări pentru a se hrăni dar nu reușea, iar din această cauză halucinațiile și-au făcut apariția. Oare mai era muniție în armă? Oare calul acela chiar e un cal? Creierul său îi juca feste și nu exista vreo șansă să oprească asta.
Dacă v-ați întrebat cum e să trăiești pe o muchie de cuțit, această poveste vă va răspunde la toate întrebările. Fără bani, fără hrană, fără un adăpost, doar cu speranța că o făptură te va omorî înainte să o faci tu.