Javier Sierra - Cina secreta

Javier Sierra s-a născut pe 11 august 1971 în orașul spaniol Teruel și încă de la vârsta de 12 ani și-a făcut debutul în lumea jurnalistică. Era crainic la canalul de radio local și nu a durat mult până să fondeze propria revistă, Ano cero. În 1995 publica prima sa lucrare, Roswell: secretul de stat, unde a analizat ceea ce s-a întâmplat la Roswell în 1947. Fiind editor al unei reviste ce se distribuia în mai toate țările vorbitoare de limba spaniolă, nu i-a trebuit mult până ca publicul să îl cunoască și astfel a ajuns primul spaniol cu un best-seller în America de Sud. Pe lângă partea de cercetare istorică și jurnalism, în 2017 a lansat propriul documentar despre misterele lumii și în 2019 partea a doua pentru că fanii săi au fost cuceriți de-a dreptul.

Printre cele mai cunoscute cărți se numără Doamna în albastru, Îngerul pierdut sau Maestrul de la Prado și picturile protetice. Ceea ce este interesant la stilul său este faptul că reușește să combine ficțiunea cu faptele reale și face ca totul să pară că s-a întâmplat cu adevărat, așa că încearcă măcar una dintre poveștile sale pentru a te convinge.

Romanul "Cina secretă" a fost publicat pentru prima dată la editura Plaza & Janés în anul 2004. În limba română apare la editura Paralela 45 doi ani mai târziu.

Trei ani de călătorii și cercetări în Vinci, Milano sau Florența au fost necesari pentru a scrie această carte. Se pare că Da Vinci i-a lăsat pe fanaticii religioși veniți din regiunea franceză Languedoc să trăiască în pace chiar dacă ei se credeau precursorii lui Iisus. Renascentistul avea un comportament foarte ciudat pe care nimeni nu l-a observat până acum. Se îmbrăca mereu în alb, era vegetarian și a refuzat întreaga sa viață să picteze scene de crucificare. Cu toții îl știau catolic dar adevărul nu era deloc acesta. El aparținea catarilor și de aici apar și detaliile ciudate din tablourile sale. Așa a decis Sierra să analizeze fiecare indiciu pe care l-a găsit iar rezultatele au fost de-a dreptul fascinante.

Ne aflăm în anul 1497 când un inchizitor, Fray Agustín Leyre, este trimis la Milano pentru a analiza ultimele detalii ale operei lui Leonardo Da Vinci. Este vorba despre Cina cea de Taină și câteva detalii îl fac să creadă că l-a pictat doar pentru a îndepărta oamenii de la creștinism. Sfântul Graal nu apare, cei 12 sfinți nu au aurele deasupra capului și într-un colț se poate observa însuși pictorul ce îi întoarce spatele lui Hristos. Era Da Vinci un eretic? Trimisul Secretariatului pentru Coduri al Statelor Papale "Prevestirea" începe să observe că în cea mai cunoscută biserică din oraș existau susținători ai pictorului și aceștia începeau să se îndoiască de ceea ce transmite creștinismul. În tablou, sfinții nu aveau expresiile din Biblie, ci ceea ce a considerat pictorul că s-ar potrivi. De exemplu, Sfântul Ioan trebuia să stea cu capul pe umărul lui Hristos în schimb se îndepărtează de el. Cineva trebuie să îi fi dat voie să arate public această contrazicere, dar cine?