Jean Bart rămâne unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii române, fiind un nume de referință pentru operele tip jurnale și scrieri de aventură. Născut la Botoșani, fiul lui Panait Botez, avea să renunțe la numele său pentru pseudonimul Jean Bart. În prima parte a vieții este interesat de critică și literatură, iar mai târziu începe să scrie primele pentru câteva articole ce vor fi publicate în presa locală.
Membru fondator al revistei Maritime, Bart va ocupa funcții în administrația năvală. Aici își va descoperi pasiunea pentru literatura de aventură și de tip jurnal. Își va atrage celebritatea cu romanul „Europolis", iar criticii literari îl vor clasa între cei mai de preț scriitori ai României.
„Jurnal de bord" este o altă scriere extraordinară semnată de Jean Bart. Apărută în 1901 și, ulterior, adnotată și retipărită, avea să încununeze cariera literară a scriitorului. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediții ale romanului, dintre care amintim: Corint (2002), Minerva (1974), Ion Creangă (1986), Tineretului (1964).
Așa cum o spune și titlul, cartea este un jurnal deosebit, o relatare a lumii pe mare, a vieții trăite la cârma unui vas impunător, care înconjoară lumea în lung și în lat. Redactată într-un limbaj marinăresc, greu accesibil maselor, plin de descrieri amănunțite, romanul impresionează prin detalii și imagini fabuloase.
La prima vedere, pare complicat de descifrat, însă Bart se va ocupa să prezinte cititorului într-un mod realist o lume pe care încă nu o cunoaște. Ne familiarizăm astfel cu termeni străini și înțelegem intensitatea existenței pe mare. Acest roman care întruchipează magistral imaginea portului românesc și nu numai, se va alătură unor alte capodopere ale literaturii române, precum „Toate pânzele sus!” sau „Seri albastre".
Personajele lui Bart sunt simple, muncitoare și trăiesc pentru mare, pentru a servi și iubi marea. Purtați în toate colțurile lumii, oamenii întruchipați de Bart sunt incredibili, curajoși, demni și mândri. Deși urmărește un singur fir narativ, Bart încearcă să pătrundă în mai multe lumi, să ne arate cum trăiau oamenii mării veniți de pe alte continente ori cum era viața într-o anumită parte a Europei. Acțiunea este lentă și devine antrenanta spre final, nu se petrec evenimente majore, dar asta nu va determina cititorul să abandoneze lectura.
Universul marin descris de Bart este de-a dreptul fascinant, iar oamenii aduc un plus de calitate scrierii. Suntem, așadar, purtați prin porturi străine, părăsim Constanța la bordul navei care ne va arunca într-o călătorie deosebită și suntem martori la minunățiile naturii. Asistăm la o furtună pe mare, la o ceartă între membrii echipajului, la câteva scene de-a dreptul amuzante și, spre final, rămânem plăcut surprinși de puterea de evocare a autorului.