Eugeniu Botez, cunoscut sub pseudonimul literar Jean Bart, se naște în Botoșaniul interbelic, într-o familie de grăniceri. Familia Botez se mută la Iași ca urmare a implicării tatălui în Războiul de Independență. Prin urmare, băiatul va fi înscris la Școala de băieți, după care urmează Liceul Militar din zonă.
În 1896 își finalizează studiile și ocupă diferite funcții în domeniul maritim sau în administrația năvală. Devenit ajutor de căpitan, iar, mai târziu, căpitan de vas, Botez avea să își noteze însemnările într-un jurnal de bord care va deveni cea mai apreciată operă a sa. Nume recunoscut în proza românească, Jean Bart, căci așa și-a semnat manuscrisele, a fost adesea comparat cu Jules Verne.
Puține sunt romanele de aventuri cu adevărat remarcabile, iar Bart aduce un plus literaturii universale prin al său incredibil talent de evocare.
În 1901 apare prima ediție a operei „Schițe marine” și cuprinde mare parte din aventurile trăite de autor în largul mării. Ceva mai târziu, cartea este reeditată, prefațată și adnotată pentru ca în 1916 să apară pe piață cea de-a doua ediție. La început, cartea este privită cu scepticism de elita literaturii române, mai ales că, până la Bart, puțini au fost cei care au încercat să scrie astfel de opere.
Comparat cu Jules Verne, căci asemănările nu trec neobservate, Jean Bart cucerește rapid publicul român. Jurnalul său pornește simplu, într-un limbaj potrivit și pentru cei care nu au experiență în domeniul în care activează autorul. Mai mult, termenii și evenimentele sunt evocate pe îndelete, fără grabă și cu o ușoară sfială. Jean Bart declara la vremea respectivă că nu s-a considerat niciodată un bun scriitor, mai degrabă un povestitor iscusit.
El evidențiază întregul itinerariu parcurs pe mare, prezintă porturile în care a poposit, țările pe care le-a vizitat și oamenii care l-au marcat.
Capitolele cărții sunt structurate interesantă, având notată data, dar și locul în care se petrece acțiunea. Bart nu își narează lucrarea la persoana întâi, ci pasează desfășurarea evenimentelor către personajul său, Mircea. Pe parcursul jurnalului, se ivesc și alte personaje, care mai de care mai colorate și interesante. Locurile descrise, oamenii și întâmplările sunt puse într-o lumină vie, iar timpul pare că s-a oprit pe nava căpitanului Bart.
Prin intermediul scriitorului, cunoaștem Grecia, Turcia, Italia, Egiptul și Spania. Jurnalul lui Bart este asemenea unui album cu vederi de prin alte meleaguri, iar cititorii vor fi impresionați de conținutul acestuia.
În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile numeroase ediții ale cărții, dintre care amintim: Minerva (1974), Ion Creangă (1975), Tineretului (1953), Cartea Românească (1928), Militară (1968).