"Păcatul și frica" este o operă semnificativă a istoricului francez Jean Delumeau, publicată pentru întâia oară în 1983. În acest studiu, scriitorul analizează cu atenție evoluția conceptelor de păcat și frică în cultura europeană, oferind un accent deosebit pe perioada Evului Mediu și pe transformările survenite în perioada modernă. Delumeau caută să înțeleagă maniera în care aceste două noțiuni fundamentale au modelat viața spirituală și socială a maselor, influențând gândirea religioasă, moralitatea și chiar comportamentele sociale.
Lucrarea vine într-o perioadă în care lumea se confrunta deja cu o criză de ifentitate. Cumva, cea mai neagră perioadă din istoria umanității rămâne Evul Mediu. Atrocitățile au luat naștere atunci, iar lupta în numele unei credințe închipuite avea să devină o doctrină de-a dreptul periculoasă. Dacă analizăm cu atenție cele mai crâncene lupte din istorie, vom realiza că toate au pornit de la considerente spirituale sau de la un conflict de idei mai mult sau mai puțin real.
Delumeau analizează modul în care ideea păcatului a fost înțeleasă în istorie, cu un accent deosebit pe concepțiile religioase de dinainte de modernitate. În Evul Mediu, păcatul nu era doar o noțiune pur teologică, ci o realitate percepută profund în viața simplă a oamenilor, iar această noțiune de păcat gravita în jurul fricii de pedeapsa divină și sporea astfel dezvoltarea unei culturi a vinovăției. De asemenea, scriitorul ne vorbește despre modul în care păcatul a fost văzut prin prisma ideologiei Bisericii, care a oferit fel și fel de soluții (precum spovedania, confesiunea, căința și penitența) pentru a impune ideea unei iertări iminente.
Un alt concept important al scrierii este frica, mai ales frica religioasă, care a avut o greutate uriașă în viața europeană medievală. Delumeau demonstrează cum frica de infern ori de judecata divină a fost un factor major care a influențat puternic comportamentul oamenilor și a modelat cultura spirituală a acelor veacuri. Teama de diavol, de pedeapsa unui Dumnezeu atotștiitor, ori de suferințele post-mortem au fost factorii care nu doar că au alimentat cultul religios, dar au avut și un impact asupra vieții politice, economice și sociale.
Lucrarea urmărește și transformările pe care le-au suferit aceste concepte în perioada modernă. Delumeau susține cum, odată cu apariția Renasterii și Reforma Protestantă, frica și păcatul au fost reinterpretate, iar influența Bisericii asupra vieții cotidiene a scăzut treptat, de la un secol la altul. Odată cu instalarea Renașterii pe continentul european, omul a început să caute răspunsuri mai raționale, să se oprească din mistificare și să separe cumva viașa spirituală de cea religioasă, sacră. Atunci au apărut primele idei individualiste și tot atunci s-ai scris tratatele care contestau existența unei pedepse divine sau chiar existența Creatorului însuși.
Cartea va fi extraordinar de bine primită pe piața internațională, chiar va servi drept material primordial pentru anumite cercetări și va reprezenta o sursă constantă de inspirație pentru cei aflați la început de drum. Tradusă în peste 20 de limbi străine, poate fi găsită la noi în numeroase ediții: Polirom (1997), Polirom (2001).