Jean Jacques Rousseau - Confesiuni

Jean Jacques Rousseau este unul dintre cei mai renumiți gândirii ai Franței, și cel care va aduce o moștenire deosebită în literatura universală. Va fi inițial influențat de Voltaire și Diderot și va fi recunoscut drept un reprezentant de seamă al Iluminismului. Lucrează vreme îndelungată la tot felul de tratate filosofice, scrie memoriile unor oameni celebri, cercetează și studiază istoria, învăța mai multe limbi străine și este pasionat de artele antice. O bună bucată de vreme, traduceri scrieri celebre și este cu precădere interesat de parcursul societății în care ttrăieșt. Cu un spirit înfocat al dreptății, Rousseau stârnește invidii și controverse în epocă, este apreciat și confesat, iar scrierile sale vor fi în amănunt analizate de criticii literari. Scrie „Contractul social”, iar ideile din acest manuscris fac înconjurul lumii, fiind păstrate până astăzi în imaginarul colectiv. În opinia lui Rousseau, oamenii se nasc buni, însă societatea ii corupe. Pe parcurs, această idee va fi preluată și de alți gânditori, exploatată și utilizată în tot felul de alte tratate. Cumva, scriitorul lasă o urmă profundă în istoria veacului său și aduce o notă revoluționară prin intermediul lucrărilor sale. Este influențat, de-a lungul veacurilor, de concepțiile religioase ale lui Jean Calvin și atacă adesea în abordările actori filosofi cu referire la credința și spiritualitate.

În lucrarea denumită sugestiv „Confesiuni”, Rousseau este drastic, dramatic și sensibil, in același timp. Lucrează la aceasta cu îndârjirea unui scriitor contestat și dorește să demonstreze criticilor că ideile sale provin nu neapărat din inspirație sau neadevăr, ci din viața de zi cu zi, pe care aceștia o ignoră sau o trăiesc în întuneric. Cumva, cartea poate fi catalogată drept o lucrare de memorii pe care scriitorul are curajul să o aducă în fața unui public obișnuit cu alt fel de scrieri. Totuși, imediat după ce vede lumina tiparului, cartea este răspândită în întreaga Franță și în împrejurimi. Duios în vorbe, strașnic în idei, revoltat contra sistemului și aprig apărător al ideii de libertate, Rousseau atinge apogeul carierei sale, dovedindu-și geniul.

O serie de idei năstrușnice despre pace, libertate, milă și sărăcie, o pledoarie despre frumos și corect, o pildă despre viața francezilor de altădată; așa avea să fie descrisă cartea de față. La prima vedere, lucrarea pare simplistă, chiar sărăcăcioasă, dar profunzimea ideilor lui Rousseau se va contura pe parcurs într-o pledoarie literară și artistică grandioasă și fără precedent. Un amestec curios de filosofie și artă, de nou cu vechi, de mami și monștri, de sărăcie și bogăție, de lumină și umbră; lucrarea vine ca o mărturisire nu doar a autorului însuși, ci că o mărturisire a întregii Franțe, prea timidă și fricoasă pentru a aduce astfel de confesiuni de una singură.

Astăzi, lucrarea este căutată în toate colțurile lumii, reprezentând obiect de studiu în universitățile din lumea întreagă, iar pe site-ul nostru poate fi găsită în ediția de la Editura pentru Literatură (1969).