Jeffrey Archer - A patra putere
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
Vezi detalii
Jeffrey Archer - Cronicile familiei Clifton. Mai puternic decat sabia (volumul 5)
IN STOC
Pret:
Vezi detalii
Jeffrey Archer - Cronicile familiei Clifton. Mai puternic decat sabia (volumul 5)
IN STOC
Pret: 
Vezi detalii
Jeffrey Archer - Cronicile familiei Clifton. A fost un om (volumul 7)
IN STOC
Pret: 
Romanul “A patra putere”, “The fourth estate”, în limba engleză, de Jeffrey Archer, a apărut în anul 1996, la editura HarperCollins, din Londra și Statele Unite, fiind un roman creat în clasicul stil al lui Jeffrey Archer, în care vorbește despre monopolizarea unuia dintre cele mai importante puteri din Marea Britanie și anume cel al firmelor de media.
Păstrând aceleași coordonate ca în trecut, autorul pune față în față două caractere puternice care se luptă pentru acest monopol și pentru creșterea unor imperii de media, astfel că acești doi baroni, ajung să actualizeze la un alt nivel cea de-a patra putere din Marea Britanie, anume aceea media sau a laturii jurnalistice.
În România, romanul apare în anul 1996 la editura Vivaldi, în format broșat, fiind singura editură care publică în România acest roman, alte două ediții fiind publicate în anii 2005 și 2017.
Jeffrey Howard Archer s-a născut la data de 15 aprilie 1940, într-un burg din nordul Londrei, Islington, fiind un scriitor și fost politician englez contemporan, autor a peste 30 de romane, piese de teatru sau povestiri pentru copii, faimos însă pentru seria de volume din ciclul “Cain și Abel”.
Crește în orașul de pe coasta sud-vestică a Regatului Unit, Somerset, fiind marcat de moartea tatălui său din anul 1956, atunci când acesta avea doar 16 ani.
Urmează cursurile elementare în localitatea unde a crescut, în Somerset, pentru ca mai târziu, din anul 1951, acesta să obțină o bursă de studii la “Wellington School”, terminând-o mai târziu și primind “Certificatul Nivel O în educație”.
Din anul 1961, acesta merge la “Departamentul Universității Oxford pentru Educație Continuă”, acolo unde studiază mai mulți ani. Din anul 1967, acesta intră în politică, fiind consilier pentru Partidul Conservator.
Începe să scrie începând cu anul 1974, prima sa carte fiind “Nici un ban în plus, nici un ban în minus”, carte care se bucură rapid de un succes imens atât în Statele Unite, cât și în Marea Britanie, propulsându-l astfel în rândul celor mai importanți scriitori ai perioadei.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Primul dintre egali”, 1984, “Onoare printre hoți”, 1993 sau “Căi de glorie”, 2009.
Romanul “A patra putere” de Jeffrey Archer este un roman bazat pe coordonatele binedefinite dezvoltate de autorul britanic, astfel că acesta vorbește despre clădirea unor imperii și despre două destine care se pun față în față și care duc o luptă pentru monopolizarea unui imperiu media.
Denumirea de a patra putere, se referă astfel la dimensiunea pe care o cunoaștem în limbaj larg, denumire dată dreptului la replică și la informația liberă, astfel că jurnalismul și media devin a patra putere în stat și implicit în Marea Britanie.
Autorul schițează pentru cititori două caractere bogate, în persoana unor baroni englezi, care duc o luptă fără scrupule pentru monopolul în latura media, astfel că, Richard Armstrong și Keith Townsend, se duelează, fiind două firi capricioase și încăpățânate care doresc ca totul să li se cuvină cu orice preț.
Toată această luptă dintre aceste două personaje fictive se reflectă în viața reală, vorbind despre doi baroni din realitate, care au luptat pentru controlul acestei piețe media și jurnalistice, fiind vorba despre Robert Maxwell și Rupert Murdoch, care au deținut tabloidele “Daily Mirror”, respectiv “The Sun”.
Povestea se aseamănă într-o oarecare măsură cu războaiele și caracterele prezente în romanul “Cain și Abel”, în romanul de față, având de-a face cu un țăran ceh evreu și analfabet în persoana lui Lubji Hoch, care reușește să scape cu viață din mâinile naziștilor și să își schimbe numele în Richard Armstrong, fiind astfel decorat mai apoi de armata britanică și să dețină mai apoi un ziar, fiind numit șef al relațiilor de presă.
De cealaltă parte, Keith Townsend, moștenitor australian al unei averi considerabile strânse de tatăl său de-a lungul anilor în industria jurnalistică, îl așează și pe acesta într-un vârf de iceberg în ceea ce privește supremația în industria media, dar și începerea unui război al orgoliilor între cei doi baroni.
Chiar dacă cei doi au un țel comun și anume acela al reușite pe piața media, aceștia ajung să eșueze, iar exagerările din acest punct de vedere să ducă la dezastre economice sau, mai rău, la tragedii.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2024 PrintreCarti.ro