Jens Christian Grondahl - Piazza Bucarest

Jens Christian Grondahl este un scriitor danez cunoscut pentru stilul său literar introspectiv și profund, care explorează teme precum memoria, identitatea și complexitatea relațiilor umane. A debutat în literatură în anul 1990, devenind rapid un nume respectat pe scena literară din Danemarca, dar și la nivel internațional.

Cartea "Piazza Bucarest", publicată pentru prima oară în anul 2004, descrie întâlnirea a două lumi prin intermediul a două personaje, care trăiesc o relație de iubire ce începe ca o aparentă căsătorie de conveniență la sfârșitul anilor '80, aceasta ajutând-o pe femeie să fugă din România "Epocii de Aur". Romanul este o relatare la persoana I, prin care naratorul îi rememorează pe americanul Scott, tatăl său vitreg și pe Elena, cea care ajunge la un moment dat, printr-o întâmplare, partenera sa de viață, pentru o perioadă de timp. Scott este un fotograf din New York, care, ajuns în prima tinerețe în Europa la finalul anilor '60, devine aproape fără vina lui dezertor, nedorind să dea curs ordinului de încorporare pentru Vietnam care îl urmărește departe de casă. Se întâlnește, se căsătorește, iar apoi se desparte de Vicky, mama naratorului, dar rămâne conectat cu acesta printr-o legătură de prietenie care supraviețuiește deceniilor. Fotograf de meserie, călătorește mult în întreaga lume, destinul aducându-l la finalul anilor '80 în România, unde o cunoaște pe Elena. Inteligentă și foarte frumoasă, aceasta este una dintre multele românce care își doreau cu disperare să găsească o ieșire din viața amorfă și cenușie a deceniului final al dictaturii. În partea cea mai frumoasă a cărții este descrisă călătoria lui Scott în România, întâlnirea cu Elena și cu prietenii acesteia, și atmosfera apăsătoare a anilor de dictatură. Tot ceea ce descrie autorul în aceste zeci de pagini este exact și autentic până la cel mai mic detaliu, semn că Grondahl s-a informat destul de mult înaintea scrierii cărții, fie prin vizite în România în acea perioada, or prin discuții îndelungi cu români exilați sau români care au trăit în țară în acea perioadă, scrierea sa arătând un real talent în captarea pulsului acelor vremuri. Punctul cheie al romanului este momentul în care cei trei, Scott, Elena și naratorul privesc la televizor procesul și execuția soților Ceaușescu, ce a avut loc în noapte de Crăciun a anului 1989. Această scenă marchează începutul celei de-a doua părți a cărții, care în mare parte pare este o investigație detectivistă, atât de îndrăgită de scriitorii scandinavi. Acțiunea începe în momentul în care naratorul găsește la el acasă, unde pe vremuri locuiseră Scott și Elena, o scrisoare adresată acesteia de un anume Dmitri Nosca, povestindu-i tatălui vitreg de această descoperire. Scott fusese părăsit de Elena, aceasta fugind undeva în Italia, la Arezzo, cu un vânzător de antichități. După nenumărate încercări, naratorul reușește să afle și versiunea lui Scott legată de cele întâmplate, și să așeze "piesele de puzzle" în mintea sa, adăugând acestora informații propriile impresii și amintiri despre Elena. Decide să plece la Roma, cu scopul de a petrece o vreme în capitala Italiei, luând cu el și scrisoarea, în speranța că va da de urma Elenei, în felul acesta putând termina puzzle-ul început, din el lipsind doar versiunea Elenei. Această călătorie europeană, pe care o va face pentru a o găsi pe Elena, este o oportunitate pentru acesta de a reflecta asupra lui Scott și a Elenei, care au un lucru în comun: amândoi și-au lăsat țara și familia în urmă.

Cartea "Piazza Bucarest" se regăsește pe rafturiel anticariatului nostru în două ediții, și anume: Polirom (2013) și Gallimard (2004).