John Cheever - Falconer

John Cheever s-a născut la data de 27 mai 1912 în Quincy, Massachusetts și a fost un scriitor de romane și povestiri scurte, majoritatea accentuând drama și tristețea din jurul personajelor sale. Este deseori comparat cu Cehov datorită abilității de a surprinde complexitatea vieții, subtilitatea, singurătatea, dar și pentru că explora de multe ori viața din suburbii, ironizând societatea contemporană americană. Viața lui John Cheever este ea însăși demnă de un roman, plină de conflicte atât cu propria existență, cât și cu lumea din jur, autorul luptându-se cu depresia, alcoolul, iar homosexualitatea îi provoca în permanență stări de dezgust și ură față de sine.

Cheever provine dintr-o familie de clasă mijlocie, tatăl său lucra în industria de încălțăminte, care era în plină expansiune la acea vreme, iar autorul își trăiește copilăria într-o casă mare victoriană. Declinul industriei însă, dar și neînțelegerile dintre părinții săi, i-au marcat adolescența lui Cheever, iar la vârsta de 17 ani a fost exmatriculat de la Thayer Academy. Experiența îl inspiră pe autor și îi dă curajul să scrie prima sa povestire denumită “Expelled”, ce a fost publicată ulterior în The New Republic. În 1941 autorul s-a căsătorit în New York, dorind să își întemeieze propria familie, iar în 1942 s-a înrolat în armată, în infanterie, însă a fost repartizat la scurt timp la Signal Corps, ca scenarist pentru filme de instruire. După război, Cheever s-a mutat în suburbii împreună cu soția și cei trei copii ai săi, concentrându-se pe scris, iar multe dintre povestirile sale precum “The Swimmer”, “The Enormous Radio”, ori “Bullet Park” au fost publicate de revista The New Yorker. John Cheever a fost recunoscut și apreciat de-a lungul vremii, și a fost premiat pentru talentul său literar și pentru contribuția adusă în literatura americană. A câștigat premiul Pulitzer pentru ficțiune cu colecția sa de povestiri în 1979, dar și premiul National Book Critics Circle, iar cu doar șase săptămâni înainte de moartea sa, în 1982, a primit Medalia Națională pentru Literatură, de la Academia Americană de Arte și Litere.

“Falconer” este considerată capodopera lui Cheever, o poveste cutremurătoare, un roman scurt, dar extrem de intens, pe care autorul l-a publicat spre sfârșitul vieții sale, în anul 1977, făcând parte din lista celor mai bune 100 de romane scrise în limba engleză a revistei Time. În limba română a fost publicată de editura Polirom în 2003, dar și de editura Nemira, în colecția Babel, în 2015. Romanul prezintă povestea lui Ezekiel Farragut și descoperim cât de multe lucruri are în comun cu însuși autorul. Farragut este un profesor universitar, dependent de alcool și de droguri, narcisist, egocentrist, cu o soție frumoasă pe care nu o apreciază, un frate mai mare și părinți libertini. Este condamnat la zece ani de închisoare pentru uciderea fratelui său și ajunge la închisoarea Falconer, un loc tulburător ce se dovedește a fi un adevărat iad, un loc în care Farragut trăiește printre infractori periculoși, hoți și criminali. Soția îl vizitează din ce în ce mai rar, în timp ce fiul său nu îl vizitează niciodată, însă aceste lucruri nu îl afectează aproape deloc, deoarece mintea sa este preocupată cu alte lucruri mult mai importante, cum ar fi dependența de droguri și poftele trupești. Cu timpul, Farragut se resemnează la noua viață, iar oamenii de acolo ce inițial îl înspăimântau, devin treptat companionii lui, le ascultă poveștile și ajunge să se mulțumească cu ce are. Însă viața din închisoare îl face să se simtă umilit, singur, și cu timpul se îndepărtează de realitate și prezent, trăind în halucinații, vise și scenarii create de propria minte.