Jose Saramago - Anul mortii lui Ricardo Reis

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Vezi detalii Jose Saramago - Anul mortii lui Ricardo Reis IN STOC Pret: 24,00 Lei

Alte titluri publicate de același autor:

Vezi detalii Jose Saramago - Halebarde, Halebarde IN STOC Pret: 19,00 Lei

Vezi detalii Jose Saramago - Toate numele IN STOC Pret: 25,00 Lei

Vezi detalii Jose Saramago - Pluta de piatra IN STOC Pret: 6,00 Lei

Vezi detalii Jose Saramago - Memorialul de la Mafra IN STOC Pret: 8,00 Lei

Vezi detalii Jose Saramago - Pluta de piatra IN STOC Pret: 6,00 Lei

Romanul “Anul morții lui Ricardo Reis”, “O ano da morte de Ricardo Reis”, în limba portugheză, de José Saramago, a apărut în anul 1984, la editura portugheză Caminho, fiind al șaptelea roman din palmaresul literar al autorului, ce vorbește despre două alter-ego-uri ale personajelor, ce se pot identifica ca unul și același, astfel că, Ricardo Reis, este un heteronim al lui Fernando Pessoa, un poet de rezonanță ce are o biografie de sine stătătoare.

Romanul propune schițarea unei lumi aparte, în care se perindă două personaje ca două ghemuri de cuvinte ce dăinuiesc imaterial, fiind holograme desprinse printre rânduri, “o sumă a amândurora împărțită la doi”, așa cum descrie autorul această comuniune imaterială.

În România, romanul apare în anul 2003, la editura Polirom, din cadrul colecției Biblioteca Polirom, în format broșat, fiind singura editură care publică romanul, alte două ediții fiind publicate în anii 2008 și 2018, în format cartonat, cu supracopertă și broșat, având o traducere realizată de Mioara Caragea.

José Saramago s-a născut la data de 16 noiembrie 1922, în localitatea Azinhaga, din Portugalia, fiind un însemnat scriitor, dramaturg și poet portughez, laureat al premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1988, romanele sale fiind plasate în cadrul unui suprarealism marcant sau realism magic.

Crește în Lisabona, după ce părinții acestuia se mută, aceștia neavând posibilitatea de a-l da la școală, astfel că, face o școală tehnică, lucrând ca mecanic timp de mai mulți ani.

În anul 1944, acesta se căsătorește, scriind prima sa operă în anul 1947, însă nu este atras de scris, spunând că nu are nimic de spus, primele creații fiind poezii.

De la începutul anilor ’70, începe să scrie cu normă întreagă, operele acestuia fiind unele dintre cele mai apreciate în toată lumea.

Primul volum apare în anul 1947, când publică “Terra do Pecado”, “Țara păcatului”, însă, se bucură de un real succes, odată cu apariția romanelor “Anul morții lui Ricardo Reiss”, în anul 1984 sau romanul “Ensaio sobre a cegueira”, “Eseu asupra orbirii sau orașul orbilor”, 1995.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “O Evangelho segundo Jesus Cristo”, “Evanghelia după Iisus Hristos”, 1991, “Todos os nomes”, “Toate numele”, 1997, “A caverna”, “Peștera”, 2000 sau “O homem duplicado”, “Omul duplicat”, 2002.

Romanul “Anul morții lui Ricardo Reis” de José Saramago reprezintă o operă aparte în contextul suprarealist, o artă ce propune o tehnică diferită de schițare a unei acțiuni, astfel că, Saramago, ajunge să încorporeze în operele sale, mai multe pesonaje ce par a avea un statut biografic special, acesta apelând la două personaje ce trăiesc printre cuvintele autorului.

Povestea este creată, printre altele, pentru a scoate în evidență imaginea Lisabonei din acea vreme, precum și impactul pe care populația portugheză îl are atunci când popspaniolii, se retrag aici, fiind nevoiți să fugă din calea Războiului Civil din Spania.

Ricardo Reis, se întoarce astfel în Lisabona, pentru a fi alături pe ultimul drum, de prietenul său, poetul Fernando Pessoa, acesta fiind un heteronim al lui Ricardo Reis, prezent în alte opere ale autorului.

Ricardo, se întoarce astfel din Brazilia, acolo unde cochetase cu medicina timp de mai bine de cincisprezece ani, acum având parte de o transpunere într-un alt univers literar, totul fiind o confruntare între două personalități ce nu trăiesc decât în universuri separate.

Ricardo, începe așadar să se plimbe în lung și în lat pe străzile Lisabonei și să observe lumea, fără a fi observat de alții, fiind din acest punct de vedere, un observator al unor evenimente, astfel că, opera are tendința, la un moment dat să devină inactivă și monotonă.

Ricardo încearcă să o atragă în mrejele dragostei, pe Marcenda, însă are parte doar de escapade mărunte prin hoteluri, momentul de referință fiind acela când Fernando Pessoa, îl bântuie într-una dintre nopți și i se confesează în legătură cu existența lor în acest plan literar.

Finalul, aduce și moartea eroului Ricardo, care sfârșește în același aer monoton, existența de sine stătătoare prezentă în cei doi, fiind astfel distrusă din firul literar al operei.

sus