Romanul "Din inima Africii" a fost publicat pentru prima dată în limba engleză în anul 1937 la editura Putman. În limba română apare pentru prima dată în 1988 la editura Cartea Românească, ediție ce va fi urmată de cele oferite de Humanitas în 2003 și 2015.
Karen Christenze Dineson s-a născut pe 17 aprilie 1885 în orășelul Rungsted din Danemarca, într-o familie extrem de apreciată. După ce tatăl ei se va sinucide va rămâne în grija mătușii sale ce avea un stil mai dur de viață așa că a dus-o pentru mult timp la o fermă. Nu era chiar cea mai frumoasă experiență însă de aici a inceput pasiunea sa pentru literatură. Se mută apoi în Elveția pentru a învăța limba franceză și după doar un an se înscrie la Academia Regală Daneză de Arte Frumoase. După studii și excursii prin Europa, Karen s-au îndrăgostit de baronul Hans însă acesta nu i-a răspuns sentimenteleor așa că a încercat la următorul de pe listă.
Bazată fiind pe experiențele sale ce au început la vârsta de 28 de ani odată cu căsătoria cu baronul Bror Von Blixen-Finecke, povestea nu avea cum să dea greș. Planul a fost să își construiască o fermă pentru a produce lapte însă au ajuns să aibă o plantație de cafea. Inițial acolo lucrau oamenii din tribul Kykuiu care aveau multe beneficii in urma prestanței. Odată cu venirea războiului, prețul cafelei a crescut așa că au decis să investească și au mai cumpărat 24 de km pătrați unde au construit și o casă. Totul părea ca din paradis, o casă imensă, vacanțe de lux, safari de vânătoare, totul era lapte și miere. Asta până când Bror și-a dat arama pe față și a devenit infidel, avar și neghiob. În 1925 s-au separat iar autoarea a rămas cu plantația de cafea dar din cauza vremii neprielnice aceasta s-a scufundat.
Întorcându-ne la roman, acesta este împărțit în cinci capitole. Primele două se concentrează pe africanii ce au avut ferme sau au lucrat în ele. Avem parte de idei subiective în ceea ce privește justiția și cât de mult a greșit în acea vreme și de mici interviuri cu colegii de branșă. Al treilea capitol vorbește despre vizitatorii ce vedeau ferma și casa ca pe un ideal in viață și un refugiu de la lumea din jurul lor. Capitolul patru este o filosofie a vieții ce pune întrebarea "Oare cum e să trăiești ca un om alb?" și aduce diverse reflecții asupra unui destin neîmplinit cu totul. Ultimul capitol descrie în detaliu cum a arătat eșecul pierderii fermei și cum a reușit să treacă peste acest necaz.
Poate că acest stil sincer și simplu i-au adus premii precum Ingenio et Arti sau bursa Hans Christian Andersen. Romanul său este considerat unul dintre cele mai bune și realiste din ultima sută de ani iar casa sa din Africa descrisă cu exactitate este doar un exemplu pentru a întări ideea.
Romanul a fost adaptat în pelicula cinematografică unanimă din 1985, în rolurile principale fiind Meryl Streep și Robert Redford.